Screeningul pentru cancerul de prostată se va realiza exclusiv pentru bărbații cu risc crescut
Conform recomandărilor finalizate de consilierii științifici din Regatul Unit, doar „câteva mii” de bărbați cu o variantă genetică periculoasă și istorii familiale de cancer ar trebui să fie supuși testării pentru cancerul de prostată printr-un test de sânge.
Comitetul Național de Screening din Marea Britanie afirmă că, pentru majoritatea populației, riscurile și efectele adverse ale screeningului depășesc beneficiile potențiale.
Testarea bărbaților sănătoși pentru cancerul de prostată poate contribui la salvarea unor vieți, dar poate duce și la administrarea unor tratamente inutile, care pot produce efecte secundare severe, cum ar fi incontinența urinară sau disfuncția erectilă.
Decizia finală cu privire la implementarea acestor recomandări va fi luată de miniștrii sănătății din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.
Prostata este o glandă aflată sub vezica urinară, având un rol crucial în anatomia masculină, contribuind la producerea unei porțiuni din lichidul seminal și influențând fluxul urinar. Cancerul de prostată este cel mai răspândit tip de cancer la bărbați, provocând aproximativ 12.000 de decese anual în Marea Britanie.
Screeningul presupune testarea bărbaților sănătoși pentru a detecta eventuale semne de boală înainte de apariția simptomelor. În cazul cancerului de prostată, acest proces implică un test de sânge numit PSA (antigen specific prostatic), iar dacă rezultatele sunt îngrijorătoare, se poate recomanda un RMN al prostatei.
O analiză realizată de Comitetul Național de Screening sugerează că din 1.000 de bărbați testați în jur de 50 de ani, screeningul ar putea salva două vieți în decurs de 15 ani. Totuși, estimările arată că aproximativ 20 dintre acești bărbați ar putea primi un diagnostic de cancer care nu ar necesita vreodată tratament.
Problema supradiagnosticării este semnificativă, deoarece unele forme de cancer de prostată progresează extrem de lent, fără a deveni periculoase în timpul vieții pacientului. Specialiștii menționează că anumite tumori cresc atât de încet încât ar putea deveni amenințătoare abia la 120–150 de ani. Diagnosticarea poate avea un impact psihologic considerabil asupra pacientului.
Din cei 20 de bărbați care primesc un diagnostic inutil, aproximativ 12 ar urma să se supună unor tratamente nejustificate, care pot afecta prostata și pot cauza efecte secundare pe termen lung. Aceste intervenții pot afecta viața sexuală și pot duce la incontinență urinară, ceea ce ar putea obliga unii pacienți să utilizeze absorbante permanente pentru pierderile urinare.
Profesorul Sir Mike Richards, președintele comitetului de screening și el însuși pacient diagnosticat cu cancer de prostată, a declarat: „Odată ce un cancer de prostată este descoperit, încă nu putem spune cu suficientă precizie care tumori necesită tratament și care nu. Iar tratamentele disponibile pot provoca efecte negative de lungă durată.”
Recomandările finale subliniază că screeningul nu ar trebui să fie oferit tuturor bărbaților, bărbaților de culoare, chiar și celor cu un risc dublu de cancer de prostată, sau bărbaților cu antecedente familiale de cancer, deoarece acest criteriu nu permite o identificare clară a riscului.
Screeningul este considerat justificat doar pentru bărbații care prezintă o mutație a genei BRCA2 și care au istorii familiale de cancer mamar, ovarian, pancreatic sau de prostată. Gena BRCA2 joacă un rol esențial în repararea ADN-ului, iar anumite mutații pot crește riscul pentru forme mai agresive de cancer.
Comitetul sugerează ca acești bărbați să fie invitați să efectueze un test PSA la fiecare doi ani, în intervalul de vârstă 45–61 de ani. Această măsură ar viza anual doar câteva mii de persoane, dintre care unele beneficiază deja de monitorizare informală prin clinicile genetice ale NHS.
Experții afirmă că vor continua să evalueze dovezile științifice emergente, ceea ce ar putea determina în viitor extinderea programelor de screening. Printre aspectele analizate se numără noi teste pentru cancerul de prostată, instrumente bazate pe inteligență artificială și rezultatele studiului britanic Transform, care investighează în special riscul pentru bărbații de culoare.
Deși este evident că bărbații de culoare dezvoltă mai frecvent cancer de prostată, nu este clar dacă aceste forme sunt mai agresive, un detaliu important pentru deciziile referitoare la screening.
Sir Mike Richards a exprimat speranța că „noi dovezi, teste mai bune și o înțelegere mai profundă a bolii” vor permite extinderea screeningului în viitor, însă „mai întâi este nevoie de dovezi solide.”
Subiectul a generat dezbateri intense în Marea Britanie, în special în urma campaniilor susținute de organizații caritabile și personalități publice, inclusiv foști premieri și sportivi, precum Sir Chris Hoy, care este diagnosticat cu cancer de prostată în stadiu terminal. Actorul Stephen Fry și fostul fotbalist Les Ferdinand au discutat deschis despre importanța acestui subiect.
Noile recomandări sunt chiar mai restrictive decât cele inițiale, propuse în noiembrie, care includeau și bărbații cu mutații BRCA1. Chiara De Biase, reprezentantă a organizației Prostate Cancer UK, a declarat că este „profund dezamăgită” de aceste recomandări finale, adăugând că un program mai extins de screening „ar putea salva mii de vieți”, chiar dacă dovezile actuale nu demonstrează clar că beneficiile depășesc riscurile pentru toate categoriile de bărbați.
Decizia finală privind implementarea programului va fi luată de autoritățile guvernamentale din Regatul Unit.
