Colesterolul crescut nu prezintă simptome, iar depunerile în artere pot începe din copilărie
Colesterolul crescut este un factor de risc semnificativ pentru bolile cardiovasculare, dar adesea nu prezintă simptome evidente. De aceea, specialiștii subliniază importanța prevenției și a controalelor regulate, chiar și pentru tineri.
Conform noilor recomandări ale American College of Cardiology (ACC) și American Heart Association (AHA), depistarea precoce și modificările stilului de viață sunt esențiale. Sănătatea inimii trebuie construită pe termen lung, nu doar atunci când apar probleme.
Din păcate, bolile de inimă afectează din ce în ce mai mulți tineri. Spre deosebire de trecut, când infarctul era asociat în principal cu persoanele în vârstă, acum medicii observă o creștere a cazurilor în rândul adulților de 30 și 40 de ani. Sedentarismul, alimentația bogată în produse ultraprocesate, stresul constant, lipsa somnului și activitatea fizică redusă contribuie la dezvoltarea timpurie a aterosclerozei.
Colesterolul LDL, cunoscut și ca „colesterolul rău”, se depune pe pereții arterelor, formând plăci care îngreunează circulația sângelui. Acest lucru crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Pe de altă parte, colesterolul HDL are rolul de a transporta excesul de colesterol către ficat, unde este eliminat.
Multe persoane descoperă că au colesterol crescut doar în urma unor analize de rutină sau după un incident cardiovascular, deoarece simptomatologia este, de obicei, absentă.
Experții recomandă ca prima măsură pentru controlul colesterolului să fie adoptarea unui stil de viață sănătos. O dietă echilibrată ar trebui să includă zilnic legume și fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, surse slabe de proteine și grăsimi nesaturate.
Este, de asemenea, important să se limiteze consumul de alimente ultraprocesate, grăsimi saturate, zahăr în exces și produse bogate în sare. Activitatea fizică regulată este o altă componentă esențială; specialiștii sugerează cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice pe săptămână pentru a menține sănătatea cardiovasculară.
Un aspect crucial al noilor ghiduri este că depunerile de grăsime în artere pot începe încă din copilărie. Prin urmare, copiii cu antecedente familiale de colesterol crescut sau afecțiuni cardiovasculare ar trebui evaluați între 9 și 11 ani. Identificarea timpurie a problemelor moștenite poate reduce semnificativ riscurile de complicații în viața adultă.
Medicii recomandă ca toți adulții cu vârsta de peste 19 ani să efectueze periodic analize pentru a verifica profilul lipidic, care include colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. De asemenea, noile ghiduri sugerează efectuarea testului pentru lipoproteina(a) cel puțin o dată în viață, fiind un marker genetic ce poate indica un risc cardiovascular crescut chiar și cu valori normale ale colesterolului.
În anumite cazuri, determinarea apolipoproteinei B (ApoB) poate fi utilă, în special pentru persoanele cu diabet de tip 2, sindrom metabolic sau trigliceride ridicate. Medicii pot recomanda și un scor al calciului coronarian (CAC), o investigație imagistică ce poate evidenția depunerile de calciu în arterele inimii. Acest rezultat ajută la evaluarea riscului cardiovascular și la decizia de a iniția tratamente cu medicamente pentru scăderea colesterolului, inclusiv statine.
Stresul cronic și lipsa somnului influențează, de asemenea, sănătatea inimii. Stresul crește tensiunea arterială, inflamația și poate duce la obiceiuri nesănătoase, precum fumatul sau alimentația excesivă. De asemenea, privarea de somn este asociată cu un risc mai mare de obezitate, diabet, hipertensiune arterială și probleme ale metabolismului colesterolului. Recomandarea este ca adulții să doarmă între șapte și nouă ore pe noapte.
În ciuda diverselor produse promovate ca soluții naturale pentru reducerea colesterolului, specialiștii subliniază că eficiența acestora este limitată, iar unele pot interacționa cu medicamentele prescrise. Consultarea medicului este esențială înainte de administrarea oricărui supliment.
