Ți s-a întâmplat să fii pe punctul de a adormi, iar corpul să tresară brusc, ca și cum ai fi alunecat sau ai fi căzut de la înălțime? Senzația durează doar o clipă, dar poate fi atât de intensă încât te trezește complet. Uneori este însoțită de o bătaie puternică a inimii, de o mișcare involuntară a brațelor sau a picioarelor și chiar de imaginea unui pas greșit ori a unei prăbușiri.
Fenomenul este numit tresărire hipnică, spasm hipnagogic sau tresărire la adormire. Este o contracție musculară involuntară care apare în perioada de tranziție dintre starea de veghe și somn. În cele mai multe cazuri, este un fenomen obișnuit și nu indică existența unei afecțiuni.
Ce se întâmplă în momentul în care adormim
Pe măsură ce corpul se pregătește pentru somn, respirația devine mai lentă, ritmul cardiac scade, iar mușchii încep să se relaxeze. Creierul trece treptat de la activitatea specifică stării de veghe la primele etape ale somnului.
În această perioadă, controlul conștient asupra corpului se reduce. Uneori, tranziția nu este perfect lină, iar sistemul nervos transmite un impuls scurt către mușchi. Rezultatul este acea mișcare bruscă ce poate afecta un picior, un braț sau întregul corp.
Tresărirea durează, de regulă, doar o fracțiune de secundă. Unele persoane abia o observă, în timp ce altele se trezesc speriate și au nevoie de câteva minute pentru a adormi din nou.
De ce apare senzația de cădere în gol
Senzația de cădere poate apărea deoarece relaxarea rapidă a mușchilor este interpretată de creier ca o pierdere a echilibrului sau a sprijinului. Ca răspuns, corpul declanșează o contracție reflexă, asemănătoare unei încercări de a-și recăpăta stabilitatea.
În același moment pot apărea imagini foarte scurte, aflate la granița dintre gând și vis. Persoana poate avea impresia că se împiedică, că ratează o treaptă, că alunecă sau că se prăbușește. De cele mai multe ori, nu visul provoacă mișcarea, ci creierul construiește rapid imaginea căderii pentru a explica tresărirea corpului.
Există și ipoteza că acest reflex ar putea avea origini vechi, din perioadele în care strămoșii oamenilor dormeau în locuri mai puțin sigure. Totuși, această explicație rămâne o teorie și nu este considerată singura cauză a fenomenului.
Ce poate face tresăririle mai frecvente
Oboseala puternică poate favoriza apariția lor. Atunci când o persoană doarme prea puțin sau ajunge la culcare complet epuizată, trecerea către somn poate fi mai bruscă. Sistemul nervos rămâne pentru scurt timp într-o stare de activitate ridicată, deși corpul încearcă să se relaxeze.
Cafeaua, băuturile energizante, nicotina și alte substanțe stimulante pot menține creierul activ până târziu. Consumul lor în a doua parte a zilei poate îngreuna adormirea și poate crește probabilitatea unor tresăriri.
Stresul și neliniștea au, de asemenea, un rol important. Când mintea continuă să analizeze probleme, conversații sau griji, corpul nu intră ușor într-o stare de odihnă. Mușchii pot rămâne tensionați, iar adormirea devine fragmentată.
Un program neregulat de somn, folosirea intensă a telefonului înainte de culcare și exercițiile fizice foarte solicitante efectuate seara târziu pot contribui și ele la apariția episoadelor.
Unele tratamente care stimulează sistemul nervos pot influența somnul. Dacă tresăririle au început după introducerea unui medicament, este indicat ca persoana să discute cu medicul care l-a recomandat, fără să întrerupă tratamentul din proprie inițiativă.
Este periculoasă tresărirea la adormire?
În majoritatea situațiilor, nu. O tresărire ocazională la începutul somnului este considerată normală. Poate apărea atât la copii, cât și la adulți, inclusiv la persoane sănătoase care nu au alte probleme de somn.
Merită cerut sfatul unui medic atunci când episoadele devin foarte frecvente, împiedică adormirea, provoacă teamă constantă sau sunt însoțite de alte manifestări. Mișcările repetate pe parcursul nopții, pierderea conștienței, confuzia după trezire, opririle respirației, sforăitul sever sau somnolența accentuată în timpul zilei trebuie evaluate separat.
Astfel de simptome nu înseamnă automat că există o problemă gravă, dar pot necesita o discuție cu medicul de familie, cu un neurolog sau cu un specialist în medicina somnului.
Cum pot fi reduse episoadele
Un program stabil de culcare și trezire ajută corpul să își regleze mai bine ritmul natural. Este util ca ora de somn să nu varieze foarte mult de la o zi la alta, inclusiv în weekend.
Cafeaua și băuturile energizante ar trebui evitate cu mai multe ore înainte de culcare. De asemenea, nicotina și alcoolul pot afecta calitatea somnului, chiar dacă uneori alcoolul creează inițial senzația de somnolență.
Lumina puternică a ecranelor poate întârzia relaxarea. O perioadă liniștită înainte de somn, fără telefon, știri sau activități solicitante, poate face tranziția către odihnă mai ușoară.
O cameră aerisită, întunecată și suficient de răcoroasă favorizează somnul. Exercițiile de respirație, întinderile ușoare, cititul sau un duș călduț pot ajuta corpul să reducă treptat tensiunea acumulată în timpul zilei.
Tresărirea care apare exact când adormim poate fi neplăcută, dar de cele mai multe ori este doar o reacție trecătoare a sistemului nervos. Corpul nu cade cu adevărat, ci încearcă să se adapteze schimbării rapide dintre starea de veghe și somn.
