Mulți dintre noi considerăm că o garsonieră de 16–17 metri pătrați, fără balcon sau spații de depozitare, este aproape imposibil de locuit. Totuși, această percepție se schimbă radical atunci când privim imaginile realizate în China de fotojurnalistul american Benny Lam.
Într-o țară cu o densitate a populației extrem de ridicată, tot mai multe persoane cu venituri mici ajung să trăiască în așa-numitele „apartamente-sicriu” – denumire dură, dar sugestivă, folosită frecvent de presa internațională. În metropole precum Hong Kong, spațiul locuibil este un lux, iar cartierele periferice sunt sufocate de supraaglomerare.
Timp de ani de zile, așa-numitele „case cușcă” au fost o soluție de avarie pentru zilieri, muncitori necalificați, vânzători ambulanți sau persoane fără alternative. În ultimul deceniu, însă, aceste locuințe au început să fie înlocuite de variante și mai restrictive: apartamentele-sicriu. Deși termenul de „apartament” pare forțat, pentru cei care trăiesc acolo reprezintă, totuși, un acoperiș deasupra capului.
Vorbind despre spațiu, realitatea este șocantă. Aceste structuri din lemn sau metal au, în unele cazuri, doar 1,5–2 metri pătrați, suficient cât pentru un pat, câteva obiecte personale și, uneori, o plită improvizată. Dormitorul, bucătăria și, rar, baia se contopesc într-un singur loc claustrofob.
Potrivit Societății pentru Organizația Comunitară (SoCo), aproximativ 200.000 de persoane din Hong Kong trăiesc în locuințe considerate improprii. Zeci de mii de astfel de apartamente-sicriu sunt răspândite în oraș, unul dintre cele mai dens populate din lume.
Prin fotografiile sale, Benny Lam aduce în prim-plan o realitate greu de ignorat: vieți trăite între patru pereți minusculi, în condiții sufocante, într-un oraș al contrastelor extreme, unde zgârie-norii de lux coexistă cu locuințe mai mici decât o cutie de chibrituri.
