„Viața iranienilor în criza economică: inflație de peste 53% și prețuri în creștere la alimente”
Economia Iranului se confruntă cu o situație extrem de dificilă, influențată de război, sancțiuni și blocada navală impusă de Statele Unite. Aceasta a dus la o explozie a prețurilor și la pierderi semnificative de locuri de muncă. Inflația anuală a depășit 53%, iar prețurile alimentelor au crescut cu peste 115% comparativ cu anul trecut.
Mulți iranieni afirmă că pot cumpăra doar produsele de bază, cum ar fi pâinea și cartofii. Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aprovizionarea mondială cu energie și generează incertitudini economice la scară globală. Totuși, provocările cu care se confruntă economia Republicii Islamice testează abilitatea țării de a rezista presiunilor externe și de a ignora cererile din partea Washingtonului, conform celor scrise de Euronews.
Iranienii suportă creșteri semnificative ale prețurilor pentru alimente, medicamente și alte bunuri esențiale. În același timp, economia națională a suferit pierderi masive de locuri de muncă și închideri de afaceri din cauza distrugerilor cauzate de atacuri asupra industriilor-cheie și a întreruperilor de internet impuse de guvern.
Hadi Kahalzadeh, economist iranian și cercetător la Universitatea Brandeis, a declarat că „costul economic al războiului și al blocadei navale americane a fost fără precedent pentru Iran”. Cu toate acestea, el subliniază că Iranul a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare în fața presiunilor economice și a sancțiunilor în ultimele decenii. „Iranul poate probabil evita un colaps economic complet sau o penurie totală de bunuri esențiale, dar la un cost foarte ridicat”, a adăugat el. „Costul principal va fi suportat de iranienii obișnuiți prin inflație mai mare, mai multă sărăcie, servicii mai slabe și o viață de zi cu zi mult mai dificilă.”
Fondul Monetar Internațional estimează o contracție a economiei iraniene de aproximativ șase puncte procentuale în următorul an. Centrul oficial de statistică al Iranului a raportat, la mijlocul lunii aprilie, o inflație anuală de 53,7%, iar inflația alimentară a depășit 115% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Moneda națională, rialul, a pierdut peste 50% din valoare în ultimul an, ajungând la un minim istoric de 1,9 milioane de riali pentru un dolar, la sfârșitul lunii trecute.
Problemele economice au generat proteste masive în întreaga țară în luna ianuarie. O analiză realizată de Associated Press în magazinele alimentare din Teheran arată că prețurile au crescut constant în ultimii doi ani. De la începutul războiului, carnea de pui și miel s-a scumpit cu 45%, orezul cu 31%, iar ouăle cu 60%.
Autoritățile iraniene au anunțat diverse măsuri pentru a ajuta populația să facă față prețurilor ridicate. Multe dintre aceste politici, cum ar fi creșterea cu 60% a salariului minim și programele de cupoane pentru produse esențiale, contribuie la alimentarea inflației, a declarat economistul Taymur Rahmani de la Universitatea din Teheran.
Mohammad Deljoo, un bărbat de 73 de ani, își întreține familia cu doi copii dintr-un venit zilnic de doar patru dolari. El afirmă că nu există lipsuri în magazine, dar dă vina pe „speculă”. „Cumpărăm doar strictul necesar, lucruri precum pâine și cartofi. Chiar și ouăle au devenit prea scumpe pentru noi”, a menționat el. Deljoo a adăugat că prețul anvelopelor și al altor piese auto a crescut de cinci ori în mai puțin de un an: „Un preț azi, altul mâine. Cum este posibil?”
Până în 2019, clasa de mijloc din Iran se reducea deja la aproximativ 55% din populație, conform explicațiilor lui Mohammad Farzanegan, profesor de economie a Orientului Mijlociu la Universitatea din Marburg. Sancțiunile recente, corupția și gestionarea defectuoasă a economiei au redus și mai mult acest procent. Un raport publicat de agenția ONU pentru dezvoltare la sfârșitul lunii martie sugerează că războiul va împinge probabil alte milioane de iranieni sub pragul sărăciei.
Un locuitor din Karaj, participant la protestele antiguvernamentale din ianuarie, afirmă că familiile sunt împinse în sărăcie din cauza „corupției sistemice severe” și a sprijinului costisitor oferit de Republica Islamică grupărilor militante din Liban, Yemen și Irak. „Majoritatea oamenilor dau vina pe guvern și pe ambițiile sale”, a scris el într-un mesaj pe WhatsApp.
Liderii de la Teheran încearcă să încurajeze populația, exprimând empatie, dar cerând, în același timp, ca cetățenii să suporte dificultățile economice în numele efortului de război. Într-un mesaj publicat pe canalul său oficial de Telegram, noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a descris actuala fază a conflictului ca un „câmp de luptă economic” și le-a cerut angajatorilor „să evite pe cât posibil concedierile”. Se estimează că Khamenei a fost rănit în timpul unor atacuri israeliene la începutul războiului și nu a apărut în public de atunci.
Președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, o figură centrală în efortul de război și în discuțiile cu SUA, le-a cerut iranienilor „să fie cumpătați” în cheltuieli. El a subliniat, pe canalul său de Telegram, că autoritățile și populația „au datoria de a se ajuta reciproc” pentru a atenua efectele economice. Blocada americană a restricționat comerțul vital al Iranului prin Golf. Peste 90% din comerțul iranian, în special exporturile de petrol care generează miliarde de dolari, se desfășoară prin porturile din sudul țării, potrivit lui Farzanegan.
Farmani, un șofer de taxi, a declarat că nu vrea să accepte o pace „umilitoare” cu Statele Unite și Israelul. „O țară care a sacrificat atât de mulți martiri și are atât de mulți oameni dispuși să-și dea viața nu poate pur și simplu să lase pe alții, de peste lume, să ne dicteze condițiile.”
