Vacanțele terapeutice: sejururi cu yoga și meditație, dar cu riscuri de comercializare a traumelor
Rănile emoționale au devenit un punct de interes pentru agenții de turism, având în vedere creșterea numărului de persoane care traversează perioade dificile în viață și care aleg vacanțe de recuperare.
Astfel, tot mai mulți oameni optează pentru vacanțe axate pe echilibrul emoțional, în contextul unei creșteri a anxietății, burnout-ului și pierderilor personale. Retreaturile care promit reconectare interioară și vindecare prin yoga, meditație sau terapii alternative au devenit o industrie în plină dezvoltare, cu prețuri ridicate și oferte din ce în ce mai variate, atât la nivel global, cât și în România.
Fenomenul vacanțelor dedicate recuperării emoționale este în expansiune, cu agențiile observând o cerere tot mai mare pentru astfel de experiențe. Aceste vacanțe sunt promovate ca oportunități de regăsire a echilibrului interior și includ programe de yoga, meditație, mindfulness și diverse forme de terapie. Creșterea popularității acestor retreaturi este legată de presiunea socială tot mai mare și de instabilitățile globale, iar „grief travel” – turismul dedicat celor care se află în doliu sau în momente dificile – a câștigat popularitate în urma pandemiei.
Aron, un student la Medicină, afirmă: „Zic că a fost cu mult stres… chiar acum se întâmplă de multe ori să aleg să merg să mă conectez cu natura, să fie liniște în jurul meu și, de obicei, e foarte important să vezi ce stări ai ca să poți să vezi ce locuri poți să alegi în vacanță pe care vrei să o ai.” O altă participantă subliniază: „Evident că mă ajută, mă deconectez și se spune că atunci când vizităm locuri noi ni se activează niște emoții pe care nu le-am simțit până atunci. Cred că vacanțele te ajută să te reconectezi cu tine.”
Agențiile de turism confirmă creșterea interesului pentru aceste pachete, chiar dacă prețurile pot depăși frecvent o mie de euro de persoană, în special pentru destinații exotice precum Bali, Grecia sau Spania. Mihai Oprea, director de agenție de turism, menționează: „Am avut cereri pentru tipul acesta de călătorii în Grecia, Spania și chiar în destinațiile exotice unde se fac retreat-uri, de exemplu Bali, care este recunoscut pentru partea aceasta de spiritualitate. Există și un program predefinit de activități.”
Specialiștii în psihologie subliniază că, deși aceste experiențe pot aduce beneficii pentru starea generală de bine, ele nu trebuie confundate cu actul terapeutic propriu-zis. Psihologul Lenke Iuhos afirmă: „Sunt foarte bine venite aceste programe de yoga, de meditații, de mindfulness. În afară de aceasta, și exercițiile fizice ajută foarte eficient reglarea corpului uman. Această oboseală emoțională poate fi tratată în astfel de călătorii și în astfel de exerciții.”
Cu toate acestea, psihologul Gabriela Groza atrage atenția asupra dimensiunii comerciale a acestui fenomen și susține că societatea modernă tinde să asocieze suferința cu trauma. „Sunt convinsă că se vinde tipul acesta de turism pentru că se potrivește foarte bine cu moda victimizării sau cu moda aceasta a traumei, care e tot mai prezentă în societatea occidentală. Avem impresia că suntem complet victime ale vieții noastre, că nu ne putem reveni ușor, că avem nevoie de foarte multe resurse din exterior ca să facem față unor evenimente de viață,” explică ea.
Groza continuă, aducând în discuție impactul schimbărilor sociale asupra popularității retreaturilor: „Societățile noastre au devenit mai individualiste. Conexiunea cu comunitatea este mult mai slabă. Uneori lipsește. Avem vecini pe care nu îi cunoaștem. Discuțiile cu vecinii, discuțiile cu prietenii, relațiile uneori nu mai sunt la fel de apropiate și asta ne face să simțim nevoia de conexiune.”
Deși astfel de vacanțe pot avea efecte pozitive asupra stării emoționale, Groza subliniază că acestea nu trebuie confundate cu un proces terapeutic autentic. „Poate să fie foarte utilă o vacanță de acest tip, poate să ne producă foarte mult bine, dar de aici până la a vorbi despre un proces terapeutic cu privire la o așa-zisă traumă e o distanță destul de mare,” afirmă psihologul.
Gabriela Groza mai subliniază că termenul de „traumă” este adesea folosit în mod excesiv și în contexte care nu reflectă neapărat realitatea clinică. „Aș fi destul de sceptică cu privire la tot ce numim traumă. Un specialist poate să facă diferența între un eveniment traumatic și situații normale de viață care ne produc suferință. Omul este o ființă rezilientă care are resursele de a face față situațiilor dificile,” subliniază ea.
Un alt aspect important este legat de retreaturile care includ substanțe psihedelice sau halucinogene. Groza pune în evidență riscurile asociate: „Pericolele sunt de mai multe feluri. Nu în toate statele este legal să consumi substanțe psihedelice. Un alt pericol constă în a ști exact ce se consumă, în ce cantități și care sunt persoanele care supraveghează. Din păcate, cunosc multe situații care n-au ieșit prea bine sau n-au fost supravegheate cum trebuia.”
Deși nu exclude posibilitatea unor experiențe pozitive, Gabriela Groza îndeamnă la prudență în alegerea acestor programe: „Nu spun că, de principiu, n-ar putea să fie bune, dar aș fi foarte atentă unde merg, cine este specialistul care organizează asta și care sunt condițiile în care se întâmplă.”
