Un nou proiect din PNRR, „mecanismul apei”, a fost depus în Parlament de Diana Buzoianu
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a fost depus în Parlament un proiect de lege referitor la „mecanismul apei”, parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această reformă ar putea aduce aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor pe o perioadă de 15 ani.
Conform declarațiilor sale, scopul acestei măsuri nu este majorarea prețului apei pentru populație, ci actualizarea contribuțiilor și tarifelor pentru utilizatorii de apă brută, inclusiv pentru cei care produc energie. Diana Buzoianu a subliniat că România se confruntă cu un deficit grav de finanțare în ceea ce privește lucrările necesare la baraje, diguri și poldere, având în vedere că inundațiile generează anual pierderi estimate între 1 și 1,5% din PIB.
„Deficitul de finanțare este atât de mare încât, dacă am menține același ritm de alocare bugetară, nu vom putea realiza în următorii 15 ani, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă, darmite să derulăm lucrări noi de infrastructură. Evident că această situație trebuie schimbată și, de aceea, este esențial să avem un nou mecanism economic care să asigure necesarul de finanțare”, a declarat ministrul interimar al Mediului.
Diana Buzoianu a subliniat importanța adoptării reformei pentru a menține sprijinul financiar european din PNRR. „Ca să nu mai spun că neîndeplinirea acestui jalon din PNRR ar însemna ca România să piardă 1 miliard de euro bani europeni. Am negociat cu Comisia Europeană și am obținut o reformă mult mai echilibrată decât era prevăzut inițial, dar o reformă care va aduce banii necesari să fim protejați în fața inundațiilor”, a adăugat aceasta.
Proiectul prevede actualizarea contribuției pe MWh plătită de producătorii de energie electrică din hidrocentrale în 2026, iar în anul următor, contribuțiile, tarifele și penalitățile pentru diferitele categorii de utilizatori de apă vor crește cu 2%, exceptând cazul contribuțiilor pentru irigații. Creșterea totală va fi distribuită în anii 2028 și 2029, astfel încât, la finalul perioadei, majorarea cumulată să ajungă la aproximativ 10% față de nivelul din 2026.
Ministrul a menționat că negocierile cu Comisia Europeană au permis reducerea impactului inițial al reformei. „Față de Guvernul Ciolacu, noi ne-am dus la Comisia Europeană și am reușit o negociere avantajoasă pentru România, astfel încât să ne asigurăm că măsurile pe care trebuie să le luăm nu vor impacta prețul energiei. Concret, în loc de o creștere abruptă de 50% a prețului apei brute pentru anumiți operatori, am reușit să obținem o creștere de 10% și aceea defalcată pe 3 ani”, a explicat aceasta.
Toate fondurile suplimentare generate prin acest mecanism vor fi direcționate către un fond dedicat investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. „Toți acești bani încasați în plus se vor duce într-un fond dedicat investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. Ca să nu ne mai trezim la fiecare inundație, ca până acum, că realizăm cât de nepregătiți suntem și cât de întârziate sunt investițiile în diguri, poldere sau baraje”, a subliniat Diana Buzoianu.
Ministrul a afirmat că noul mecanism va asigura resursele necesare pentru accelerarea investițiilor în infrastructura de gestionare a apelor, într-un context în care schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme cresc frecvența și costurile inundațiilor.
