UE interzice distrugerea hainelor și încălțămintei nevândute, impactul asupra firmelor din România

Moderator
4 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

UE interzice distrugerea hainelor și încălțămintei nevândute, impactul asupra firmelor din România

Începând de astăzi, marile companii din sectorul textil și de confecții din Uniunea Europeană nu mai au permisiunea de a distruge hainele, încălțămintea și accesoriile nevândute.

Această decizie, menită să reducă risipa și să protejeze mediul, impune firmelor să adopte alternative precum revânzarea, recondiționarea sau donațiile. Noile reglementări europene privind gestionarea articolelor textile nevândute vor intra în vigoare începând cu această duminică. Este o măsură semnificativă, axată pe protecția mediului. Companiile care doresc totuși să distrugă articolele de îmbrăcăminte nevândute vor putea face acest lucru doar în anumite situații, cum ar fi motivele de siguranță sau în cazul deteriorării produsului, conform News.ro. De asemenea, aceste companii vor fi obligate să raporteze „volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină” într-un format standardizat, începând cu februarie 2027.

Producătorii sunt încurajați de Comisia Europeană să gestioneze mai eficient stocurile, să proceseze retururile și să exploreze soluții alternative, precum revânzarea, recondiționarea, donațiile sau reutilizarea, conform unui comunicat emis la adoptarea măsurilor în februarie anul trecut. Aceste obligații vor fi extinse la IMM-uri începând cu iulie 2030.

Conform Bruxelles-ului, scopul acestor noi reglementări este de a diminua cantitatea de deșeuri generate anual. Situația este alarmantă, având în vedere că „în fiecare an, în Europa, se estimează că între 4 și 9% din articolele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate”. Această risipă produce aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, echivalentul emisiilor nete totale ale Suediei din 2021. Franța a interzis deja distrugerea produselor nealimentare noi, care nu s-au vândut, impunând reutilizarea sau donația acestora.

Problema afectează întreaga Europă, dar și dincolo de granițele sale, în contextul expansiunii fenomenului „ultra fast-fashion”. De exemplu, în Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate anual. Măsura adoptată completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și va avea un impact semnificativ asupra firmelor din România.

De la 19 iulie, companiile mari nu mai au dreptul să distrugă produse textile și de încălțăminte nevândute, iar întreprinderile mijlocii vor trebui să respecte această obligație începând cu 2030. În plus, firmele sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027, acest proces va fi realizat într-un format standardizat la nivel european, conform unui document al Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov.

Distrugerea ar trebui să rămână o opțiune de ultimă instanță pentru companii, reciclarea fiind preferată în locul eliminării sau valorificării energetice. Fiecare caz de derogare va necesita documentație justificativă păstrată timp de cinci ani, incluzând rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate și dovezi ale ofertelor de donație. Aceste cerințe sunt aliniate cu obligațiile deja existente în domenii precum siguranța produselor și supravegherea pieței.

Firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor pentru a permite o sortare mai eficientă și o valorificare superioară a materialelor. Conform documentului, „pentru sectorul românesc de textile, fashion și retail – unde presiunea pe costuri este ridicată – noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu și lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calității, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor și dezvoltarea de parteneriate cu economia socială”. Companiile care investesc în revânzare, recondiționare, donații sau modele circulare vor fi mai bine poziționate din perspectiva conformării și a reputației, având în vedere sensibilitatea consumatorilor față de criteriile ESG.

Distribuie acest articol