UE analizează măsurile pentru a face față penuriei de combustibili
Uniunea Europeană ia în considerare reactivarea măsurilor de criză energetică pe care le-a utilizat în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, pentru a face față perturbărilor care se manifestă pe piețele energetice din cauza războiului din Iran, a declarat marți comisarul pentru energie, Dan Jorgensen.
Jorgensen a cerut europenilor să ia în considerare limitarea călătoriilor pentru a evita penuria de energie. Vorbind după o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din țările UE, a spus că planurile includ propuneri de limitare a tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică. „Nu știm cât va dura această criză. Și, întrucât nu știm cât de gravă va fi, pregătim, de asemenea, diferite oportunități și posibilități care seamănă mai mult cu cele pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a declarat Jorgensen.
UE a introdus o serie de politici de urgență în 2022 după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze în urma invaziei sale pe scară largă în Ucraina. Acestea includeau un plafon la nivelul UE pentru prețurile gazelor, o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice și obiective de reducere a cererii de gaze. Jorgensen a menționat că războiul din Iran ar putea provoca o perturbare prelungită a piețelor energetice. „Nu va fi de scurtă durată, deoarece chiar dacă mâine s-ar instaura pacea, vor exista în continuare consecințe, deoarece infrastructura energetică din regiune a fost distrusă de război”, a spus el.
Dependența puternică a Europei de combustibilul importat o expune la impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor globale la energie. Prețurile europene la gaz au crescut cu peste 70% de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, pe 28 februarie. Totuși, aprovizionarea blocului cu țiței și gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, deoarece Europa importă majoritatea acestor surse de energie de la furnizori din afara Orientului Mijlociu.
Combustibilul pentru avioane este considerat cel mai expus. Jorgensen a declarat că Bruxelles-ul este deosebit de îngrijorat pe termen scurt cu privire la aprovizionarea Europei cu produse petroliere rafinate, precum combustibilul pentru avioane și motorina. Ultimele transporturi de kerosen care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz înainte de închiderea acesteia ar trebui să ajungă în Europa în jurul datei de 10 aprilie, potrivit lui Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene de la Argus Media.
Războiul din Iran a determinat o creștere a prețurilor la combustibilul pentru avioane și motorină în Europa mai mare decât cea a țițeiului. „Nu există un risc realist de a rămâne efectiv fără” combustibil pentru avioane, a declarat George, adăugând că stocurile țărilor europene pot acoperi până la trei luni de cerere de kerosen. Cu toate acestea, „stocurile ar putea scădea la un nivel la care să apară penurii localizate” sau prețuri ridicate și volatile, a explicat expertul. UE își procură aproximativ 15% din kerosen de la furnizori din Orientul Mijlociu.
Într-o scrisoare trimisă înaintea reuniunii de marți, Jorgensen a solicitat guvernelor să amâne lucrările de întreținere care nu sunt urgente la rafinării, pentru a încerca să mențină fluxul de aprovizionare cu produse petroliere. Comisia Europeană îndeamnă statele membre să acționeze în mod „coordonat” în fața creșterii vertiginoase a prețului petrolului cauzată de războiul din Orientul Mijlociu. „Trebuie să acționăm împreună, ca o adevărată Uniune”, a cerut Jorgensen.
El consideră că statele membre „ar trebui să se abțină de la luarea unor măsuri susceptibile să crească consumul de combustibil”. Scrisoarea reflectă temerile tot mai mari că războiul din Iran va declanșa o criză economică globală de proporții. Bruxelles-ul solicită țărilor membre să ia în considerare reducerea consumului de petrol și gaze, în special în sectorul transporturilor, în vederea pregătirii pentru „perturbări prelungite” ale aprovizionării cu energie.
Jorgensen a afirmat că guvernele naționale ar trebui să ia în considerare „măsuri voluntare de reducere a cererii cu o atenție specială acordată sectorului transporturilor”. Acest lucru ar putea însemna ca guvernele să le ceară cetățenilor să conducă sau să zboare mai puțin pentru a economisi combustibil pentru scopuri mai importante. Sectorul transporturilor din Europa se confruntă cu creșterea costurilor și cu penuria de aprovizionare din cauza dependenței puternice a industriei de Golful Persic, de care UE depindea în proporție de peste 40% în cazul importurilor sale de combustibil pentru avioane și motorină.
El a adăugat că deficitul tot mai mare este agravat de „disponibilitatea limitată a furnizorilor alternativi și a capacității de rafinare pentru anumite produse în cadrul UE”. „Statele membre ar trebui să se abțină de la adoptarea de măsuri care ar putea crește consumul de combustibil, ar putea limita libera circulație a produselor petroliere sau ar putea descuraja producția rafinăriilor din UE”, a spus Jorgensen. El a adăugat că țările ar trebui să ia în considerare impactul transfrontalier al măsurilor naționale pentru a păstra „coerența la nivelul UE”.
Deocamdată, țările europene nu au recurs încă la măsuri de reducere a cererii, care au constituit un element esențial al crizelor petroliere din anii 1970. Agenția Internațională pentru Energie a elaborat deja o listă de propuneri pentru reducerea cererii, inclusiv încurajarea muncii de acasă și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi. Scrisoarea vine pe fondul scăderii încrederii că războiul din Iran se va termina rapid, ceea ce face ca penuria pe termen lung să fie mai probabilă. Țările UE ar trebui să se „pregătească din timp în anticiparea unei întreruperi potențial prelungite”, a spus Jorgensen.
Înaltul oficial din domeniul energiei a recomandat, de asemenea, ca țările să intensifice monitorizarea și schimbul de informații, să „amâne întreținerea neesențială a rafinăriilor” și să ia în considerare creșterea folosirii biocombustibililor pentru a înlocui produsele din combustibili fosili.
