Tabăra pro-război din Rusia critică Kremlinul: „Soldații ruși luptă din inerție”
La sfârșitul lunii iunie, soldatul rus Alexander Lunin a postat pe Instagram un mesaj adresat președintelui Vladimir Putin, avertizând că va organiza o lovitură de stat militară. „Armata își va îndrepta armele împotriva Kremlinului”, a afirmat el.
În clipul video, care a acumulat 10 milioane de vizualizări, Lunin, soldat devenit blogger, a solicitat o întâlnire cu liderul de la Kremlin pentru a discuta despre abuzurile sistematice la care sunt supuși soldații din armata rusă, conform Kyiv Independent. Așa cum era de așteptat, Lunin a fost reținut rapid după publicarea apelului, petrecând 11 zile în detenție, fiind acuzat de „afișare a unor simboluri extremiste”. Pe 10 iulie, mass-media rusă a anunțat că soldatul a fost eliberat. La scurt timp după eliberare, el a înregistrat un alt videoclip în care și-a cerut scuze lui Putin.
Deși incidentul ar putea părea alarmant pentru Kremlin, reamintind de rebeliunea eșuată a lui Evgheni Prigojin din 2023, analiștii militari din Rusia au afirmat pentru Kyiv Independent că armata rusă nu este aproape de o revoltă. Totuși, acest incident evidențiază o tendință clară: soldații ruși nemulțumiți și membri ai comunității pro-război, care au fost considerați anterior susținători de bază ai regimului lui Putin, devin o sursă vocală de critică față de Kremlin.
Deși Lunin nu era o figură proeminentă în comunitatea sa, Ivan Filippov, un jurnalist rus exilat care lucrează la VotTak, a menționat că „reacția a fost destul de moderată, poate câteva mesaje ici-colo”, subliniind că Lunin era practic un necunoscut în acest domeniu. Dmitri Kuznets, care scrie despre armata rusă pentru publicația din exil Meduza, a confirmat că „chiar nu reprezintă pe nimeni”.
Cu toate acestea, apelul său la o revoltă armată împotriva Kremlinului și sprijinul pe care l-a primit reprezintă o evoluție semnificativă, așa cum a susținut Filippov. Această situație este cu atât mai relevantă având în vedere că moralul în rândul comunității naționaliste pro-război din Rusia este foarte scăzut.
Lunin nu este singurul pro-Kremlin care și-a exprimat opoziția față de Putin. Un blogger cunoscut pentru atacurile sale vehemente la adresa opoziției din Rusia a lansat în martie critici acerbe. O zi mai târziu, bloggerul Ilia Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie în Sankt Petersburg. Acesta a declarat că Putin „nu este un președinte legitim” și că ar trebui să demisioneze și să fie judecat ca „criminal de război și hoț”.
Filippov a explicat că această situație a fost generată de mai mulți factori. În primul rând, condițiile de pe linia frontului, unde forțele ruse au întâmpinat dificultăți în obținerea unor câștiguri teritoriale semnificative. În ultimele luni, campania de succes a Ucrainei cu drone de atac a perturbat liniile de aprovizionare rusești, afectând moralul trupelor. Problemele interne auto-provocate au dus la o criză de încredere în conducerea țării și în Putin personal, iar aceasta a început odată cu blocarea aplicației Telegram în martie, o măsură extrem de nepopulară.
Centrul Rus de Cercetare a Opiniei Publice (VCIOM), un institut de sondaje controlat de stat, ar fi încetat să mai publice indicele de încredere „deschis” al lui Putin după ce acesta a scăzut la cel mai redus nivel de la începutul războiului pe scară largă, conform „The Moscow Times”. Sondajul „deschis” permitea respondenților să numească politicieni în care au încredere, fără a li se oferi sugestii.
„În general, bloggerii ruși care susțin războiul se confruntă cu o stare profundă și prelungită de depresie legată de situația din spatele liniilor frontului”, a declarat Filippov. Publicul rus activ și favorabil războiului este adesea considerat o forță motrice în spatele efortului de război, mobilizând voluntari și strângând donații pentru susținerea agresiunii ruse.
Criticile tot mai frecvente la adresa conducerii Rusiei sugerează o frustrare în creștere legată de desfășurarea războiului, care nu s-a derulat conform așteptărilor multor susținători. O posibilă dovadă a acestei schimbări este recrutarea în armată.
„Ritmul de recrutare în armata rusă a încetinit considerabil”, a afirmat Katya Bonch-Osmolovskaya, șefa echipei de date de la iStories, o publicație de jurnalism de investigație rusă aflată în exil. La sfârșitul anului 2025, cifrele au fost deja mai mici și au rămas neschimbate la începutul anului 2026, cu o scădere de 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce este semnificativ.
Kuznets a subliniat, totuși, că aceste date nu trebuie interpretate ca dovezi definitive ale unui declin sustenabil. „Această scădere ar fi putut fi, de asemenea, doar un artefact statistic, iar scăderea a fost, mai degrabă, doar pe hârtie”, a spus el. Proiecțiile inițiale pentru al doilea trimestru al anului 2026 sunt mai puțin fiabile, dar par să sugereze o revenire la ritmurile anterioare de recrutare.
Chiar dacă recrutarea a rămas relativ constantă, Kuznets a menționat că aceasta a implicat costuri financiare tot mai mari. Primele de angajare unice pentru soldații cu contract nou continuă să crească, punând presiune pe bugetele regionale. Regiunile mai sărace se confruntă cu dificultăți în menținerea salariilor crescute și, în unele cazuri, au recurs la metode coercitive de recrutare. În regiunea Penza, de exemplu, autoritățile locale au presat locuitorii să semneze contracte militare.
În același timp, Rusia se confruntă cu un număr ridicat de dezertări și soldați care lipsesc fără permisiune (AWOL). Estimările din 2025 indică aproximativ 50.000 de cazuri de dezertare și AWOL, iar rapoartele recente arată că aproximativ 28.000 de soldați au fost condamnați pentru absență fără permisiune. Aceste cifre ar trebui interpretate în contextul numărului crescut de reclamații legate de maltratarea în cadrul armatei ruse, indicând probleme mai ample legate de moralul trupelor.
Deși moralul este dificil de măsurat, Kuznets a afirmat că scăderea motivației în rândul soldaților ruși afectează deja modul de desfășurare a războiului. „Lipsa motivației slăbește așa-numitele abordări creative ale războiului”, a spus el. „Din câte putem înțelege, majoritatea soldaților ruși continuă să lupte din inerție, fie doar pentru bani, fie pentru că nu li se permite să-și rezilieze contractele până la sfârșitul războiului”.
„În zilele noastre, cea mai mare parte a energiei lor creative este folosită pur și simplu pentru a-și reduce propriul risc de a muri”, a concluzionat el.
