Studiu: Apa potabilă poate contribui la hipertensiunea arterială pentru milioane de oameni
Când vine vorba despre cauzele hipertensiunii arteriale, oamenii se gândesc în primul rând la factori care țin de stilul de viață, cum ar fi consumul de alimente sărate, lipsa exercițiilor fizice sau fumatul.
Totuși, o sursă neașteptată de sare ar putea crește tensiunea arterială pentru milioane de oameni: apa potabilă, potrivit Science Alert. Pe măsură ce nivelul mării crește, din ce în ce mai multă apă sărată tinde să se infiltreze în sursele globale de apă dulce. Rajiv Chowdhury, cercetător în sănătate publică, și echipa sa au analizat dacă intruziunea apei sărate ar putea să crească riscul de hipertensiune arterială la nivel mondial. „În analiza cercetărilor existente, am descoperit că persoanele expuse la apă potabilă mai sărată tind să aibă o tensiune arterială semnificativ mai mare și un risc mai mare de hipertensiune arterială”, a spus el.
Această legătură pare a fi cea mai puternică în zonele de coastă, unde apa de mare contaminează din ce în ce mai mult rezervele de apă dulce. Concluziile studiului evidențiază un factor de mediu adesea trecut cu vederea în bolile cardiovasculare, care ar putea deveni mai problematic pe măsură ce schimbările climatice se accelerează.
Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume și rămâne o cauză principală a bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale. Cu toate acestea, eforturile globale de prevenire se concentrează în principal pe stilul de viață, iar factorii de mediu primesc, în general, mult mai puțină atenție. Un astfel de factor este salinitatea apei potabile, definită drept concentrația de săruri dizolvate – în principal sodiu – în apă. În multe zone de coastă, apele subterane devin mai sărate pe măsură ce creșterea nivelului mării împinge apa de mare în sursele de apă dulce.
Acest lucru este foarte problematic, deoarece peste 3 miliarde de oameni locuiesc în regiuni de coastă sau aproape de coastă la nivel global, mulți în țări cu venituri mici și medii, unde apele subterane sunt principala sursă de apă potabilă. În aceste comunități de coastă, oamenii ar putea ingera accidental cantități mari de sodiu doar prin consumul și gătitul cu apă salină, care nu se simte la gust, spune Chowdhury.
Cercetătorii au suspectat de mult timp că expunerea la apa potabilă cu salinitate ridicată ar putea afecta tensiunea arterială și riscul de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, cercetările anterioare pe această temă au fost adesea limitate de modele de studiu variabile, cu rezultate mixte, metode inconsistente și imprecise de măsurare a salinității și dimensiuni mici ale eșantioanelor. De asemenea, nu a fost clar dacă acest risc variază în funcție de populație.
Pentru a aborda această incertitudine, echipa lui Chowdhury a făcut o revizuire sistematică și o meta-analiză care au reunit date din 27 de studii bazate pe populație, care au implicat peste 74.000 de participanți din SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam, Kenya și mai multe țări europene. Combinarea datelor din diferite studii poate aborda unele dintre limitările principale ale studiilor individuale, permițând detectarea efectelor relevante.
Studiile pe care le-au examinat s-au concentrat pe asocierea dintre nivelurile de sodiu din apa potabilă și date legate de sistemul cardiovascular, inclusiv tensiunea arterială, hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardiace. „Când am comparat rezultatele asupra sănătății persoanelor expuse la niveluri mai ridicate de salinitate a apei potabile cu cele expuse la niveluri mai scăzute, am descoperit un model consistent. Cei care au băut apă mai sărată au prezentat, în medie, o tensiune arterială sistolică cu aproximativ 3,22 mmHg mai mare și o tensiune arterială diastolică cu aproximativ 2,82 mmHg mai mare”, explică cercetătorul.
În general, expunerea la apă cu salinitate ridicată a fost asociată cu un risc crescut cu 26% de a dezvolta hipertensiune arterială. Aceste asocieri au fost cele mai puternice în rândul populațiilor din zonele de coastă. Deși acestea sunt creșteri modeste la nivel individual, chiar și mici modificări ale tensiunii arteriale în rândul populațiilor mari pot avea efecte semnificative asupra sănătății publice.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă, riscul pe care nivelurile mai ridicate de salinitate a apei îl prezintă pentru hipertensiunea arterială este similar cu cel al altor factori de risc cardiovascular, cum ar fi activitatea fizică scăzută, care crește riscul de hipertensiune arterială cu aproximativ 15% până la 25%. Constatarea acestui studiu subliniază importanța luării în considerare a expunerii la factorii de mediu, alături de comportamentele individuale, atunci când se abordează factorii de risc pentru hipertensiunea arterială.
În ciuda creșterii dovezilor care leagă salinitatea apei potabile de tensiunea arterială, cercetătorii știu încă relativ puține despre efectele acesteia asupra bolilor cardiovasculare pe termen lung, cum ar fi atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale. Chowdhury și echipa sa au identificat foarte puține studii care examinează aceste rezultate. Cercetările viitoare ar putea explora modul în care consumul de apă cu salinitate ridicată influențează riscul de boli cardiovasculare și ce niveluri de salinitate sunt dăunătoare sănătății.
Actualele ghiduri ale Organizației Mondiale a Sănătății nu stabilesc niciun standard bazat pe sănătate pentru nivelurile de sodiu din apa potabilă. Acest lucru subliniază în continuare necesitatea unor dovezi științifice mai solide.
