S&P Global Ratings menține ratingurile României „BBB-/A-3” cu perspectivă negativă

S&P Global Ratings menține ratingurile României „BBB-/A-3” cu perspectivă negativă

S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt, în valută străină și locală, ale României, la nivelul „BBB-/A-3”, dar anunță că perspectiva rămâne negativă.

Analiștii apreciază că România a făcut pași concreți pentru stabilizarea situației economice, dar se confruntă cu șocul conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul asupra țării va depinde de durata acestuia. Analiștii se referă la riscul politic, dar afirmă că măsurile fiscale dure, inclusiv majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare.

Specialiștii avertizează că măsurile de consolidare fiscală trebuie să continue. „Considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament față de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și a pensiilor”, se arată în raport.

„Riscurile legate de consolidarea finanțelor publice vor rămâne ridicate în următorii ani”, afirmă agenția. Perspectiva negativă reflectă opinia că, în ciuda eforturilor depuse, riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate. De asemenea, reflectă vulnerabilitatea României la riscurile externe crescânde de pe piețele energetice globale.

Într-un scenariu pesimist, S&P Global Ratings afirmă că ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani, „dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări”. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu.

Reprezentanții agenției anunță că ar putea lua în calcul o retrogradare dacă presiunile externe se agravează, de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.

Într-un scenariu optimist, agenția de rating anunță că ar putea revizui perspectiva la stabilă, dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.

Agenția explică decizia de confirmare a ratingurilor. „În ciuda încetinirii creșterii economice și a efectelor secundare asupra prețurilor combustibililor generate de războiul din Orientul Mijlociu, estimăm că coaliția guvernamentală cvadripartită din România va înregistra progrese în implementarea măsurilor fiscale planificate pentru a reduce deficitul public general la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.”

Punctul de plecare slab al finanțelor publice înseamnă că obiectivul de a reduce împrumuturile publice nete sub 3% din PIB, conform cerințelor Tratatului de la Maastricht al UE, se va prelungi dincolo de 2030. În acest interval, raportul datorie/PIB va rămâne pe o traiectorie ascendentă, crescând la peste 65% până la sfârșitul acestui deceniu.

Estimăm că economia României se va confrunta cu o aproape stagnare în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și prețurile mai mari la energie vor exercita presiune asupra consumului privat. Previziunea noastră este cu 1 punct procentual mai mică comparativ cu publicația noastră anterioară. Așteptările noastre privind un nivel record al investițiilor finanțate de UE vor compensa parțial acești factori.

Inflația va fi în medie de 7,25% în 2026, comparativ cu 6,75% în previziunea anterioară. Previziunea noastră este că presiunile mai mari asupra prețurilor la importuri vor menține deficitul nominal de cont curent la un nivel ridicat în 2026, în ciuda stagnării importurilor reale cauzate de consumul privat.

Un factor atenuant este faptul că România are o poziție energetică destul de autosuficientă. Dependența sa de importurile de energie, de 30%, se numără printre cele mai scăzute din UE. Fluxurile record de fonduri UE, alături de investițiile străine directe constante, vor finanța majoritatea deficitului de cont curent al României, care rămâne ridicat în perioada 2026-2027.

Agenția transmite că perspectivele balanței de plăți a României se stabilizează. Un flux neîntrerupt de fonduri UE stă la baza previziunilor de creștere pe termen scurt și mediu, întrucât investițiile publice urmează să se accelereze în acest an și în anul următor. Preconizăm că creșterea economică va reveni la 2,5% în perioada 2027-2029.

Agenția afirmă că măsurile de austeritate concentrate la începutul perioadei, introduse în 2025, au redus deficitul public, dar au contribuit la intrarea economiei într-o recesiune tehnică și au tensionat coaliția. Implementarea mai multor măsuri de reformă, precum și agenda strictă de consolidare, vor pune la încercare coeziunea coaliției guvernamentale.

Ne așteptăm ca guvernul să gestioneze perioadele de tensiune, dar recunoaștem riscurile legate de implementarea măsurilor fiscale anunțate. Acestea se referă la potențiale izbucniri ale dezacordurilor controversate din cadrul coaliției, la creșterea nemulțumirii publice sau la oboseala crescândă față de consolidare.

Analiștii menționează că mandatul prim-ministrului Ilie Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026. „În opinia noastră, acest acord de împărțire a puterii îmbunătățește longevitatea guvernului, în ciuda faptului că acesta trebuie să pună în aplicare măsuri nepopulare.”

S&P Global Ratings arată că măsurile de consolidare susținute ale coaliției de guvernare au stimulat performanța fiscală a României, dar riscurile de execuție și provocările juridice rămân. Pe parcursul anului 2025 și până în 2026, guvernul a promovat multiple pachete de reforme, inclusiv creșteri ale TVA-ului, majorări ale accizelor și ajustări ale impozitului pe profit.

Acest lucru a dus la o îmbunătățire a deficitului public general la 7,7% din PIB în 2025, de la 9,4% în 2024. Bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament față de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și a pensiilor.

Bugetul acordă prioritate creșterilor substanțiale ale investițiilor publice (8% din PIB, cea mai mare parte fiind finanțată de UE) și cheltuielilor de apărare (care cresc la 3% din PIB), menite să susțină creșterea economică și potențialul pe termen lung. Rămân însă riscuri politice și de execuție practică, care decurg din potențiale contestații legale privind adoptarea bugetului.

Agenția de rating avertizează că, deși eforturile fiscale pentru 202