Sindicatele critică conducerea Poștei pentru posibila listare la bursă
Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (FSPC) atrage atenția că rezultatele financiare oficiale ale Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) nu descriu performanțe excepționale, ci o evoluție oscilantă, prezentată public selectiv, în funcție de interesele conducerii.
„Federația atrage atenția că rezultatele financiare oficiale ale companiei nu descriu o linie constantă de performanță excepțională, ci o evoluție oscilantă, prezentată public selectiv, în funcție de conveniențele de imagine ale conducerii”, se arată într-un comunicat citat de Agerpres. Această reacție a venit după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, în ședința de guvern de joi, o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, inclusiv Poșta Română.
Sindicaliștii constată „cu îngrijorare” și „cu un profund sentiment de ironie amară” faptul că aceeași conducere care a ocupat spațiul public cu declarații despre „profituri istorice”, despre „cel mai bun an din istoria recentă a Poștei Române” și despre succes managerial excepțional vede astăzi compania inclusă pe lista societăților analizate public pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare.
Documentele oficiale ale Poștei Române, prezentate de sindicaliști în comunicat, arată un profit brut de 45,517 milioane de lei în 2021, de 18,855 milioane de lei în 2022, de 17,534 milioane de lei în 2023 și de 85,253 milioane de lei în 2024. Pentru 2024, compania a comunicat oficial un profit net de 70,7 milioane lei, precum și venituri totale de 1,791 miliarde de lei, calificând anul drept „cel mai bun an din istoria sa recentă”.
„Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes, deși propriile date oficiale ale companiei arată că între 2021 și 2023 profitul brut a coborât de la peste 45,5 milioane lei la sub 19 milioane lei și apoi la circa 17,5 milioane lei”, afirmă FSPC. Aceștia subliniază că salariații Poștei nu trăiesc din comunicate triumfaliste, ci din salarii, condiții de muncă, investiții în clădiri, dotări, formare profesională și un dialog social autentic.
FSPC consideră că Poșta Română a adoptat una dintre cele mai discutabile opțiuni manageriale din ultimii ani: renunțarea la mecanismul de compensare a costului net al serviciului universal pentru perioada 2020-2024. Documentele oficiale ale ANCOM arată „fără echivoc” că, pentru această perioadă, propunerea financiară înaintată de C.N. Poșta Română a fost de zero lei/an, iar decizia de desemnare a prevăzut că suma maximă ce putea fi compensată în acei ani era tot zero lei/an.
„Așadar, nu vorbim despre o compensație refuzată de stat, nu vorbim despre o imposibilitate juridică externă, ci despre o opțiune asumată de companie”, se precizează în comunicat. FSPC menționează că această renunțare este asociată public cu perioada în care Mircea Tudosie s-a aflat la conducerea executivă a companiei.
„Chiar dacă documentele ANCOM consultate public nu personalizează în mod nominal autorul deciziei, ele confirmă existența propunerii de zero lei/an și efectul său juridic devastator pentru perioada 2020-2024″, adaugă sindicaliștii. Aceștia consideră legitimă întrebarea publică privind răspunderea managerială pentru această opțiune. În anii anteriori, Poșta Română a primit efectiv compensații de la stat pentru costul net al serviciului universal: 4.252.328 lei pentru anul 2017, 6.285.244 lei pentru anul 2018 și 9.640.585 lei pentru anul 2019, adică un total de 20.178.157 lei.
FSPC subliniază că aceste sume ar fi putut însemna investiții concrete și vizibile pentru o companie care invocă permanent constrângeri bugetare. Ar fi putut însemna lucrări de reabilitare pentru oficii și centre poștale, dotări logistice mai bune pentru salariații din teren, bugete de formare profesională reale, resurse pentru sănătate și securitate în muncă.
FSPC consideră că această situație nu este doar produsul unor decizii manageriale greșite, ci și al complicității prin pasivitate a miniștrilor care au ignorat semnalele de alarmă transmise de SLPR, sindicatul reprezentativ. „Când ai fost avertizat și nu ai intervenit, când ai avut pârghiile și ai ales să nu le folosești, răspunderea nu mai este una morală sau politică doar în subsidiar, ci una directă pentru perpetuarea acestei stări de fapt”, afirmă sindicaliștii.
FSPC atrage atenția că adevărata performanță într-o companie de importanță strategică nu se măsoară doar în „comunicate lucioase și în formule triumfaliste”. Se măsoară, potrivit liderilor sindicali, în capacitatea de a nu pierde bani pe care legea îi pune la dispoziția companiei, în capacitatea de a transforma resursele în investiții pentru infrastructură, în securitate și sănătate în muncă, în profesionalizarea personalului, în stabilitate pentru salariați și în respectarea dialogului social.
„Ori, în timp ce managementul cere credit public pentru un vârf de profit înregistrat în 2024, realitatea socială și instituțională arată că salariații nu au avut parte nici de o distribuție echitabilă a beneficiilor, nici de un climat de dialog colectiv pe măsura acestei retorici de succes”, se adaugă în punctul de vedere al FSPC.
FSPC consideră că, în asemenea condiții, Poșta Română nu poate fi condusă prin „marketing instituțional și lozinci de autosatisfacție”. „Pe de o parte, ni se vorbește solemn despre „cel mai bun an”, despre management vizionar și despre succes istoric. Pe de altă parte, compania apare în discuții publice privind listarea unor participații minoritare”, concluzionează sindicaliștii.
