Șeful IEA: O revenire la energia rusească ar fi o greșeală majoră pentru Europa
Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), subliniază importanța evitării revenirii Europei la dependența de energia rusească, având în vedere criza recentă generată de blocarea Strâmtorii Ormuz și creșterea prețurilor la petrol și gaze.
Birol avertizează că relaxarea sancțiunilor impuse Moscovei ar putea avea consecințe negative, repetând „greșelile trecutului” și punând în pericol securitatea energetică a continentului. El consideră că o astfel de măsură ar reprezenta „o greșeală majoră” pentru statele europene, într-un context în care Uniunea Europeană se confruntă cu efectele unui nou șoc energetic, după criza din 2022.
În prezent, Uniunea Europeană evaluează opțiuni pentru a diminua impactul creșterii prețurilor resimțite de țările membre ca urmare a crizei din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială prin care circulă o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Această situație a dus la o creștere semnificativă a prețurilor, estimată de Comisia Europeană la 65% pentru petrol și la o dublare a prețurilor gazelor.
Bruxellesul a exclus posibilitatea relaxării sancțiunilor asupra energiei rusești, chiar și prin intermediul unor state terțe. Birol a declarat că „a bate la ușa Rusiei ar fi o greșeală majoră”, în urma publicării unui raport IEA care semnalează „cea mai mare criză de securitate energetică cu care s-a confruntat vreodată lumea”. El a subliniat că Europa a plătit un preț pentru dependența sa excesivă de energia rusească în 2022, afirmând că „o dată este o greșeală; dacă o faci și a doua oară, nu mai este o greșeală”.
Birol a îndemnat Europa să exploreze alternative energetice mai sigure din punct de vedere al securității energetice, politicii externe și apărării. Recent, Statele Unite au prelungit o derogare de 30 de zile de la sancțiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare, afirmând că măsura ar putea proteja țările mai sărace de creșterea costurilor energetice. Regatul Unit a adoptat, de asemenea, o relaxare a restricțiilor privind importurile de combustibil rusesc rafinat în alte țări, însă a subliniat că nu este vorba despre o suspendare a sancțiunilor principale.
Uniunea Europeană a refuzat orice derogare, considerând că finanțarea Rusiei prin energie, direct sau indirect, ar prelungi conflictul din Ucraina. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a reafirmat că astfel de decizii sunt strategice în ceea ce privește securitatea. Totuși, creșterea costurilor energiei a generat tensiuni între statele membre, premierul italian Giorgia Meloni solicitând ca actuala criză energetică să fie tratată cu aceeași importanță ca și apărarea.
Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că perturbările cauzate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși efectele crizei petroliere din anii ’70, estimând o accelerare a diversificării importurilor energetice. În raportul său anual, IEA estimează că investițiile globale în energie vor atinge 3.400 de miliarde de dolari în acest an, din care aproximativ 2.200 de miliarde de dolari vor fi alocate pentru infrastructuri electrice, energii cu emisii reduse, energie nucleară și surse regenerabile.
Birol a menționat că actuala criză va avea efecte de lungă durată asupra Europei, subliniind interconexiunea dintre securitatea economică și cea energetică. Primul șoc a fost generat de criza gazului rusesc, iar conflictele din Orientul Mijlociu complică și mai mult strategia energetică pe termen lung a Uniunii Europene. „Competitivitatea europeană și suveranitatea europeană vor depinde în mod critic de strategia energetică”, a declarat el, adăugând că viitorul energetic al Europei trebuie să se concentreze pe electrificare și că energia nucleară va fi esențială în tranziția de la combustibilii fosili.
„Eu sunt un om al energiei. Vorbesc despre energie. Europa nu a făcut întotdeauna alegerile corecte și am făcut multe greșeli. Acum trebuie să fim foarte clari și să luăm deciziile energetice corecte. Este ceva ce atinge inima suveranității continentului”, a concluzionat Birol.
