Săptămâna Mondială a Imunizării: Vaccinarea HPV și adevărul despre cancerele prevenibile
Refuzul sau amânarea vaccinării împotriva HPV este adesea influențată de mituri și informații greșite, ceea ce face ca mulți să nu conștientizeze că acest virus poate cauza cancere grave, iar vaccinul joacă un rol crucial în prevenirea lor.
Infecția cu HPV este asociată în principal cu cancerul de col uterin, dar poate provoca și cancere vaginale, vulvare, orofaringiene (gât), anale și peniene. Aceste tipuri de cancer apar în urma unei infecții persistente, care determină transformări maligne ale celulelor.
Vaccinarea contribuie semnificativ la reducerea riscului acestor cancere prin prevenirea infecției cu tulpinile oncogene.
Ce s-ar întâmpla în România în următorii 10–20 de ani dacă rata de vaccinare HPV ar crește considerabil? România se confruntă cu cea mai ridicată rată de mortalitate prematură din Europa din cauza cancerului de col uterin. Acesta este cel mai frecvent cancer ginecologic diagnosticat în țară și al treilea cel mai comun cancer în rândul femeilor, fiind, în plus, al doilea cel mai frecvent în segmentul de vârstă 15-44 ani. La nivelul Uniunii Europene, România are cea mai mare incidență și rată a mortalității. Incidența este de 2,5 ori mai mare decât media europeană, iar rata mortalității depășește de patru ori media UE.
În fiecare zi, în România, se înregistrează 9 cazuri noi de cancer cervical și 5 decese din cauza acestei afecțiuni. Cu o acoperire vaccinală mai ridicată împotriva HPV, în 10-20 de ani, țara ar putea să reducă aceste pierderi zilnice, avansând spre un scenariu în care cancerul de col uterin devine o raritate, similar cu ceea ce se întâmplă în Australia, care se apropie de eradicarea acestei boli, salvând astfel mii de vieți înainte ca suferința să debuteze.
Cea mai frecventă confuzie întâlnită la pacienți în legătură cu vaccinarea HPV este convingerea că vaccinul este necesar doar după începerea vieții sexuale sau doar pentru fete. În realitate, vaccinul este o metodă de prevenție eficientă, recomandată atât fetelor, cât și băieților, înainte de expunerea la virus, pentru a reduce riscul de a dezvolta diferite tipuri de cancer.
Este esențial să ne vaccinăm înainte de a începe viața sexuală, deoarece vaccinul HPV oferă protecție maximă înainte de orice contact cu virusul. Odată ce infecția s-a instalat, vaccinul nu mai poate elimina virusul, ci doar poate preveni infectarea cu alte tulpini. Așadar, vaccinarea timpurie asigură un răspuns imun optim, diminuând semnificativ riscul de cancer asociat infecției cu HPV.
Vaccinarea băieților aduce beneficii duble: protejează individual de cancerele asociate HPV, precum cele orofaringiene, anale și peniene, și contribuie la reducerea transmiterii virusului, protejând astfel și partenerii lor și diminuând incidența globală a cancerelor provocate de HPV.
În cazul persoanelor care au trecut deja printr-o infecție HPV, vaccinul mai poate fi util? Vaccinarea previne infecția cu tulpinile oncogene cele mai riscante, deși nu tratează o infecție existentă. Totuși, aceasta poate oferi protecție împotriva altor tulpini. Deși trecerea printr-o infecție HPV nu asigură o imunitate completă sau de durată, vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție pe termen lung.
Există temeri că vaccinul HPV ar putea afecta fertilitatea. Aceasta este o îngrijorare frecventă printre părinții fetițelor, însă vaccinul nu influențează fertilitatea. Dimpotrivă, prin prevenirea leziunilor precanceroase și a cancerelor, care uneori necesită tratamente ce pot afecta fertilitatea, vaccinarea contribuie indirect la protecția capacității de a avea copii.
Vaccinul HPV este recomandat înainte de debutul vieții sexuale deoarece asigură o protecție maximă atunci când organismul nu a fost expus la virus. De asemenea, vaccinul nu tratează infecțiile deja existente, iar contactul sexual este principala cale de transmitere. Prin urmare, administrarea timpurie a vaccinului garantează o eficiență optimă. Vaccinarea este mai eficace la vârste mai fragede, când sistemul imunitar răspunde mai puternic, generând un nivel mai ridicat de anticorpi.
Dacă efectuez teste regulate (Babeș-Papanicolau), mai am nevoie de vaccin? Testul Babeș-Papanicolau este un screening care poate identifica leziuni precanceroase, reprezentând un stadiu incipient de cancer cervical, care poate fi tratat. Această formă de cancer este rezultatul infecției persistente cu HPV. Vaccinarea, în schimb, este o formă de prevenție primară care împiedică infecția cu tulpinile oncogene. De asemenea, vaccinarea poate preveni alte afecțiuni cauzate de HPV care nu pot fi prevenite prin depistarea și tratarea leziunilor preinvazive, cum ar fi cancerul vaginal, vulvar, anal, penian sau orofaringian.
Cât de târziu este „prea târziu” pentru vaccinarea HPV? Nu există un „prea târziu” absolut pentru vaccinare. Deși beneficiul maxim se realizează atunci când vaccinul este administrat înainte de expunere, vaccinarea rămâne utilă și ulterior, deoarece este improbabil ca o persoană să fi fost expusă la toate tulpinile acoperite de vaccin. Vârsta optimă pentru vaccinarea fetelor și băieților este între 11 și 14 ani, moment în care sunt necesare doar 2 injecții, administrate la un interval de 6 luni. După 15 ani, schema de vaccinare recomandată este de 3 doze. Adulții nevaccinați rămân expuși riscului de a contracta virusul HPV. Modelările sugerează că 50% dintre cazurile de cancer cervical pot fi atribuite infecțiilor dobândite după 20 de ani, iar 25% dintre cazuri sunt asociate cu infecțiile dobândite după 30 de ani. Raportul cost-beneficiu referitor la vaccinarea anti-HPV a dus la recomandarea vaccinării până la 45 de ani. În anumite cazuri, dacă riscul de infecție este crescut și vaccinarea oferă beneficii, nu există o limitare de vârstă pentru administrarea vaccinului.
Există situații în care nu se recomandă vaccinarea HPV? Vaccinul HPV nu poate fi administrat persoanelor cu alergie severă (de tip șoc anafilactic) la una dintre componentele vaccinului sau la o doză anterioară. De asemenea, există două situații în care vaccinarea este temporizată, dar nu contraindicată: dacă pacientul are o infecție acută severă, cu febră, vaccinarea se va face după ce episodul acut a fost depășit. Cea de-a doua contraindicație temporară este sarcina, nu pentru că ar fi dovedit periculoasă, ci din precauție, având în vedere că nu există date de siguranță la gravide. Vaccinarea poate fi inițiată sau continuată după naștere, inclusiv în perioada de alăptare.
