Reforma salarială va modifica veniturile din Justiție și Poliție până în 2027
Guvernul a pregătit o nouă lege a salarizării care va aduce modificări semnificative în sistemul de Justiție, precum și în structurile de apărare, ordine publică și securitate națională.
Conform simulărilor realizate de Ministerul Muncii, salariile de bază pentru majoritatea funcțiilor vor crește, însă veniturile brute lunare nu vor avea aceeași tendință în toate cazurile. Aceasta se datorează reformei sporurilor și eforturilor de a diminua diferențele salariale între persoanele ce exercită funcții similare.
Autoritățile afirmă că reforma își propune aplicarea principiului „muncă de valoare egală, salarizare egală”, prin introducerea unei structuri unice de grade salariale, menite să reducă discrepanțele existente între diferitele categorii de personal bugetar. Noua lege va institui o structură unitară de salarizare, bazată pe 12 grade salariale și coeficienți de salarizare corelați cu o valoare de referință, utilizată în reforma din 2027.
Ministerul Muncii susține că sistemul nou va permite compararea funcțiilor în funcție de complexitatea activității, responsabilitate și impactul decizional, indiferent de familia ocupațională din care fac parte. Guvernul vizează, astfel, reducerea discrepanțelor salariale dintre funcții comparabile și limitarea influenței sporurilor sau reglementărilor specifice fiecărei instituții asupra veniturilor.
Printre funcțiile analizate se numără judecătorul de judecătorie cu o vechime cuprinsă între 5 și 10 ani. Simulările arată că salariul de bază median va crește de la 15.448 lei în 2026 la 15.949 lei în 2027, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 3%. Totuși, venitul brut lunar median va scădea de la 22.307 lei la 20.928 lei, adică o reducere de aproximativ 6%. Aceasta se explică prin diminuarea ponderii sporurilor și integrarea unei părți a acestora în salariul de bază.
Veniturile brute actuale pentru această categorie variază între 19.413 lei și 26.554 lei, iar după reformă, intervalul estimat se va restrânge între 16.826 lei și 20.793 lei, ceea ce va reduce diferențele dintre salariile existente.
Un alt exemplu este cel al grefierilor cu vechime între 15 și 20 de ani. Salariul de bază median va crește de la 8.189 lei la 8.815 lei în 2027, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 8%. Cu toate acestea, venitul brut lunar median va scădea de la 13.388 lei la 10.976 lei, adică o diminuare de aproximativ 18%. Autoritățile susțin că scopul este același: diminuarea rolului sporurilor în structura salariului și apropierea veniturilor pentru funcții comparabile.
În cazul polițiștilor, majorările salariale sunt mai moderate. Salariul de bază median al inspectorului cu grad profesional superior va crește cu aproximativ 7%, de la 8.134 lei în 2026 la 8.692 lei în 2027. În contrast cu alte categorii bugetare, venitul brut lunar median va crește cu circa 4%, de la 10.429 lei la 10.833 lei.
Diferențele salariale se vor reduce, de asemenea. Veniturile brute pentru această categorie variază în prezent între 9.237 lei și 13.824 lei, iar după aplicarea reformei, intervalul estimat va fi între 10.559 lei și 12.096 lei.
O concluzie importantă a prezentării Ministerului Muncii este că sistemul actual generează discrepanțe considerabile între persoanele aflate pe funcții similare, în principal din cauza sporurilor și a modificărilor legislative repetate. Pentru inspectorii cu grad profesional superior, variația veniturilor va scădea de la 60% în sistemul actual la 7% după reformă. În cazul grefierilor, variația va fi redusă de la 54% la 8%, iar pentru judecătorii de judecătorie, de la 35% la 11%.
Ministerul consideră că această uniformizare reprezintă o miză fundamentală a reformei. Deși sporurile nu vor dispărea complet, aproximativ 55% dintre ele vor fi eliminate. Cele care vor rămâne vor fi rezervate doar pentru situații excepționale sau condiții speciale de muncă, fiind limitate la o medie de 20% la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
Guvernul afirmă că salariile lunare vor fi determinate în principal de salariul de bază, iar sporurile nu vor mai constitui o componentă dominantă a remunerației. În prezent, pentru judecătorii de apel, sporurile și alte componente variabile reprezintă aproximativ 30% din salariul de bază, iar pentru judecătorii de tribunal, același procent este înregistrat. La judecătorii de judecătorie, partea variabilă reprezintă 29%, iar pentru grefieri, 31%.
În ceea ce privește sporurile pentru activități cu risc ridicat, personalul din structurile de apărare și ordine publică va continua să beneficieze de mecanisme specifice de recompensare. Proiectul de lege prevede că pentru activități desfășurate în condiții de pericol sau responsabilitate deosebită, pot fi acordați coeficienți suplimentari de până la 0,40, în funcție de natura activității.
Executivul afirmă că reforma nu va duce la diminuarea salariilor deja în plată. Conform prezentării Ministerului Muncii, aproximativ 44% dintre posturile din sectorul bugetar vor beneficia de diferențe compensatorii, menite să asigure menținerea nivelului actual al veniturilor pentru personalul deja existent. Aceste sume nu se vor aplica însă personalului nou-angajat sau celor care vor promova ulterior pe alte funcții sau grade profesionale.
Ministerul Muncii a argumentat necesitatea reformei și prin costurile generate de sistemul actual de salarizare. Estimările arată că, în 2026, costul tranșelor pentru drepturile salariale obținute în instanță se va ridica la 7,14 miliarde lei, din care 5,95 miliarde lei doar din domeniul Justiției. Până în 2029, valoarea acestor plăți ar putea ajunge la 11,15 miliarde lei, dintre care 9,69 miliarde lei în sistemul judiciar.
