Prețul aurului a scăzut cu aproape 30% față de maximul istoric din ianuarie
Prețul aurului a înregistrat o scădere de aproximativ 29% față de maximul istoric atins în ianuarie, evoluție determinată de creșterea randamentelor obligațiunilor, întărirea dolarului american și diminuarea tensiunilor geopolitice, conform unei analize efectuate de o platformă de investiții.
Conform analistului eToro, Bogdan Maioreanu, citat de Agerpres, „Scăderea bruscă a prețului aurului în 2026 reflectă o schimbare rapidă a contextului macroeconomic, întrucât creșterea randamentelor reale, întărirea dolarului american și atenuarea tensiunilor geopolitice au erodat atractivitatea acestui metal.” După ce a atins un maxim de aproape 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, aurul a scăzut, coborând marți, pentru scurt timp, sub pragul psihologic important de 4.000 de dolari, atingând cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2025.
Maioreanu subliniază că principalul motiv pentru această scădere semnificativă este politica monetară. „Inflația din Statele Unite, impulsionată de creșterea anterioară a prețurilor petrolului, rămâne ridicată, la aproximativ 4,2%, forțând Rezerva Federală să adopte o poziție mai restrictivă decât anticipaseră piețele. În loc de reduceri, investitorii iau acum în calcul posibilitatea unor majorări ale ratei dobânzii, randamentele titlurilor de stat crescând în consecință. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani, situat în prezent în jurul valorii de 4,46%, a crescut semnificativ costul de oportunitate al deținerii aurului, care nu oferă niciun venit, făcând activele purtătoare de dobândă mai atractive prin comparație,” a adăugat specialistul.
În același timp, dolarul american s-a apreciat până la cel mai înalt nivel din ultimul an, adăugând un alt factor de presiune asupra prețului aurului. „Creșterea de la începutul acestui an a fost alimentată parțial de tensiunile din Orientul Mijlociu, dar progresele diplomatice recente au redus nevoia de active de refugiu, eliminând un pilon cheie de susținere a prețurilor aurului,” a explicat el. Această dinamică a pieței a accelerat și mai mult evoluția descendentă a prețului aurului.
Piața aurului, care a avut o creștere puternică în 2025, s-a confruntat cu presiune crescută, declanșând un val de marcări de profituri semnificative urmat de o inversare a trendului. ETF-urile pe aur susținute de depozite fizice au înregistrat ieșiri substanțiale de capital, iar unii investitori au fost nevoiți să-și lichideze pozițiile pentru a face față cererilor de marjă în contextul volatilității crescute a pieței, influențată de sectorul energetic. Acești factori au amplificat tendința descendentă a aurului, conform analizei.
În contrast cu aurul, perspectivele argintului sunt mai strâns legate de economia reală. Deși ambele metale reacționează la ratele dobânzilor și la fluctuațiile valutare, cererea de argint provine în mare parte din aplicații industriale, incluzând energia solară, electronica și dezvoltarea infrastructurii legate de inteligența artificială. Aceasta face ca argintul să fie mai sensibil la ciclul de creștere globală. De obicei, argintul evoluează în aceeași direcție cu aurul, dar cu oscilații mai mari, crescând mai mult când prețurile urcă și scăzând mai mult când acestea coboară.
Conform analizei, aurul și argintul continuă să fie în centrul atenției investitorilor. Potrivit ultimului sondaj „eToro Retail Investor Beat”, 9% dintre investitorii individuali din România și 11% dintre cei de la nivel global și-au exprimat interesul de a investi în mărfuri, inclusiv aur și argint, în următoarele trei luni. Privind în perspectivă, evoluția ambelor metale va depinde de interacțiunea dintre politica monetară, randamentele reale și creșterea economică globală. „Aurul rămâne în primul rând o măsură a ratelor dobânzilor, a puterii monedei americane și a riscului geopolitic, în timp ce argintul se află la intersecția acestor forțe cu ciclul industrial,” concluzionează analiza.
