Poluarea aerului poate contribui la depresie și anxietate, avertizează cercetătorii
Tot mai multe cercetări indică faptul că poluarea aerului nu doar că dăunează sistemelor respiratorii și cardiovasculare, ci poate intensifica, de asemenea, problemele de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea.
Conform unui raport de la Live Science, aproape 99% din populația globală trăiește în zone cu aer care depășește limitele de poluare stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta sugerează că efectul asupra stării de bine mintale ar putea reprezenta o consecință semnificativă, dar adesea trecută cu vederea, a crizei poluării.
Studiile internaționale din Asia, Statele Unite și Europa au evidențiat legătura dintre expunerea prelungită la poluarea aerului și un risc crescut de depresie, anxietate și declin cognitiv. De asemenea, cercetările pe animale și în laboratoare sugerează posibile mecanisme prin care poluarea ar putea provoca aceste efecte negative. Există dovezi că poluarea poate spori riscurile de schizofrenie și tulburare bipolară, precum și riscurile de sinucidere.
Problema este alarmantă, având în vedere că poluarea aerului afectează aproape întreaga populație a planetei. Cele mai grave niveluri de poluare sunt frecvent întâlnite în țările cu venituri medii și mici. De exemplu, în India, unde poluarea este extrem de ridicată, aceste descoperiri ar putea oferi o explicație pentru problemele de sănătate mintală cu care se confruntă mulți oameni de ani de zile.
Zonele din India cu expunere pe termen lung la niveluri ridicate de poluare au oferit unele dintre cele mai concludente dovezi ale acestei corelații. O cercetare din 2025, care a inclus 359 de persoane din nordul Indiei, a arătat că locuitorii comunităților aflate la o distanță de 5 kilometri de centralele termice pe cărbune erau mai predispuși să raporteze simptome de stres, anxietate și depresie comparativ cu cei care locuiau mai departe. Femeile au fost afectate în mod special.
De asemenea, expunerea generală a populației la poluarea aerului este influențată de rolurile de gen. De exemplu, în regiunile rurale din India, poluarea din interiorul locuințelor este o problemă frecventă, deoarece gătitul sau încălzirea apei se face adesea cu combustibili pe bază de biomasă, cum ar fi lemnul de foc, bălegarul de vacă uscat și reziduurile agricole. O analiză realizată pe aproape 30.000 de adulți cu vârsta de peste 60 de ani din India a constatat că cei care foloseau acești combustibili solizi prezentau un risc mai mare de simptome depresive în comparație cu cei care utilizau metode de gătit mai puțin poluante, cum ar fi electricitatea sau gazul lichefiat, chiar și după ajustarea pentru factori precum statutul economic, educația și condițiile de viață.
Femeile, care petrec adesea ore întregi gătind la sobe tradiționale sau în apropierea altor surse de fum, sunt expuse mai mult decât bărbații care nu au responsabilități de gătit. Un model similar a fost observat și în alte țări din regiunea Asia-Pacific.
Experiența lui Rukmini Manjare, în vârstă de 54 de ani, din satul Bubnal, Maharashtra, ilustrează această problemă. Ea a lucrat mulți ani în câmpurile de trestie de zahăr, unde arderea cojilor generează o ceață de fum. Spre deosebire de bărbații din familia sa, Rukmini își petrece ore întregi gătind la un aragaz tradițional. În urmă cu zece ani, a început să se simtă anxioasă și neliniștită ori de câte ori poluarea creștea brusc. Recent, familia sa a încercat să îi reducă expunerea la fum prin instalarea unui încălzitor solar de apă, însă fumul din casele din vecinătate continuă să pătrundă în locuința ei.
