PIB-ul României a înregistrat o scădere de 1,1% în T1 2026 comparativ cu anul trecut
Economia României a stagnat în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu ultimele trei luni din 2025, și a scăzut cu 1,1% față de aceeași perioadă din anul trecut, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că, deși economia nu se află tehnic în recesiune, România traversează o perioadă de „stagflație”, caracterizată prin inflație mare, scăderea consumului și blocaje financiare. INS a estimat că Produsul Intern Brut ajustat sezonier a fost de 497.820,1 milioane lei în prețuri curente în T1 2026. În termeni reali, economia a scăzut cu 1,1% comparativ cu T1 2025. Comparativ cu T4 2025, PIB-ul a rămas neschimbat. Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei, reprezentând o scădere de 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
INS a menționat că seria ajustată sezonier a fost revizuită, existând diferențe față de estimările anterioare publicate pe 13 mai 2026.
Sectorul construcțiilor a avut o contribuție pozitivă semnificativă la evoluția PIB-ului, cu o contribuție de +0,4%, având o pondere de 5,3% în formarea PIB și o creștere a volumului de activitate de 7,9%. Alte sectoare, precum activitățile de spectacole, culturale și recreative, au adus o contribuție pozitivă de +0,3%, în condițiile unei ponderi de 2,8% și a unei creșteri a volumului de activitate de 11,6%. INS a observat că și investițiile au susținut economia în T1, formarea brută de capital fix crescând cu 4,7% și contribuind cu +0,9% la modificarea PIB-ului.
În schimb, comerțul, industria și sectorul IT au avut efecte negative asupra economiei. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și industria ospitalității au contribuit cu -0,8% la modificarea PIB-ului, având o pondere de 22,5% și înregistrând o scădere a volumului de activitate de 3,1%. De asemenea, sectorul industrial, cu o pondere de 15,8% în economie, a avut o scădere a activității de 1,2%, afectând PIB-ul cu -0,2%. Sectorul IT&C a înregistrat o contribuție negativă de -0,3%, în contextul unei scăderi de 4,1% a activității.
Tranzacțiile imobiliare au contribuit în mod negativ cu -0,1%, iar activitățile profesionale și tehnice au adus o scădere de -0,3% la modificarea PIB-ului, cu o pondere de 6,1% și o scădere a activității de 3,9%. De asemenea, administrația publică și serviciile sociale au avut o contribuție negativă de -0,2%, cu o pondere de 14,6% și o scădere a activității de 1,3%. INS a precizat că agricultura, intermedierile financiare și asigurările nu au avut un impact pozitiv asupra PIB-ului în acest trimestru. Impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea economică, înregistrând o scădere de 0,6%.
Un alt semnal negativ a fost dat de consumul populației, motorul principal al creșterii economice românești în ultimii ani. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor au scăzut cu 1,8%, ceea ce a dus la o contribuție de -1,2% la modificarea PIB-ului. Această scădere se corelează cu inflația ridicată și dobânzile mari, care au determinat românii să reducă cheltuielile. Cheltuielile pentru consumul final al administrației publice au scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la evoluția PIB-ului. De asemenea, cheltuielile pentru consumul final colectiv al administrației publice au înregistrat o scădere de 0,4%, fără a contribui la creșterea economică.
Adrian Negrescu a comentat că datele INS sugerează o performanță mai bună a economiei decât estimările pesimiste din ultimele luni, subliniind că, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune. „Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme ceea ce anticipam, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. În esență, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune. Se întâmplă ceea ce estimam încă din martie, că marea majoritate a companiilor de impact din economie și-a restructurat activitatea și că, având în vedere sezonalitatea, rezultatul din primul trimestru este nesperat de bun,” a afirmat acesta. El a adăugat că România se află într-o zonă de stagflație, care necesită măsuri de stimulare pentru a ieși din această situație. Negrescu a subliniat că este necesar ca noul premier să comunice clar despre măsurile care vor fi luate pentru a depăși această perioadă dificilă.
