Povestea lui Phoolan Devi pare imposibil de cuprins într-o singură viață. A crescut într-o familie foarte săracă din nordul Indiei, a fost măritată în copilărie cu un bărbat mult mai în vârstă, a trecut prin ani de violență și umilință, apoi a ajuns în lumea bandelor înarmate din ravenele Chambalului. India avea să o cunoască drept „Regina bandiților”. Dar cea mai neașteptată transformare avea să vină mai târziu: femeia urmărită cândva de poliție avea să intre chiar în Parlamentul Indiei.
O copilă măritată cu un bărbat de trei ori mai în vârstă
Phoolan Devi s-a născut în 1963, într-o familie săracă din Uttar Pradesh. Familia aparținea comunității Mallah, aflată într-o poziție socială vulnerabilă în complicata ierarhie a castelor din India rurală.
Viața ei s-a schimbat dramatic când avea aproximativ 11 ani. Familia a aranjat căsătoria cu Puttilal, un bărbat de aproximativ trei ori mai în vârstă decât ea. Potrivit relatărilor biografice, în înțelegerea dintre familii ar fi fost oferite 100 de rupii, o vacă și o bicicletă.
Așadar, formularea devenită virală potrivit căreia Phoolan ar fi fost „măritată în schimbul unei vaci” pornește de la un fapt real, dar simplifică înțelegerea de căsătorie.
Potrivit propriei sale relatări, căsnicia a fost marcată de abuzuri, iar Phoolan a fugit în cele din urmă și s-a întors la familia ei. Pentru o fată din mediul rural indian al acelei perioade, întoarcerea la părinți după abandonarea soțului atrăgea însă un stigmat social puternic.
Cum a ajuns în lumea bandiților
Anii care au urmat sunt mult mai greu de reconstruit cu precizie. Chiar biografiile lui Phoolan Devi diferă în anumite privințe, iar ea însăși a oferit în timp versiuni care nu coincid întotdeauna.
Cert este că, încă foarte tânără, a ajuns în lumea „dacoit”-ilor, bande înarmate care operau în ravenele și zonele greu accesibile din nordul și centrul Indiei.
În această perioadă l-a cunoscut pe Vikram Mallah, un bandit care avea să devină partenerul și protectorul ei. După uciderea acestuia într-un conflict intern al bandei, Phoolan a afirmat că a fost capturată și dusă în satul Behmai, unde ar fi fost supusă unor grave abuzuri sexuale de către mai mulți bărbați.
Acest episod a devenit central în imaginea publică a viitoarei „Regine a bandiților”.
Phoolan a reușit să scape și a format ulterior o altă bandă împreună cu Man Singh. Din acel moment, numele ei a început să circule în tot nordul Indiei.
Ziua care a făcut-o cunoscută în întreaga Indie
Pe 14 februarie 1981, o bandă înarmată a intrat în satul Behmai.
Potrivit relatărilor istorice, 22 de bărbați au fost aliniați și împușcați. Douăzeci au murit, iar doi au supraviețuit. Evenimentul, cunoscut drept masacrul de la Behmai, a provocat o enormă reacție publică și politică în India.
Rolul exact al lui Phoolan Devi rămâne însă controversat.
Numeroase relatări au susținut că ea ar fi condus atacul ca răzbunare pentru ceea ce suferise în sat. Phoolan a negat că ar fi participat la împușcarea bărbaților, iar cei doi supraviețuitori au declarat că nu au văzut-o în momentul execuțiilor.
Prin urmare, imaginea populară a lui Phoolan întorcându-se personal în sat pentru a-și executa agresorii trebuie tratată cu prudență. Este una dintre acele situații în care legenda și faptele documentate au devenit foarte greu de separat.
„Regina bandiților”
După Behmai, Phoolan Devi a devenit una dintre cele mai căutate persoane din India.
Pentru autorități era o infractoare acuzată de crime grave, jafuri și răpiri. Pentru mulți oameni săraci și membri ai castelor marginalizate, însă, imaginea ei devenea aceea a unei femei care se ridicase împotriva unei societăți dominate de bărbați și împotriva privilegiilor castelor superioare.
Tocmai această dublă imagine — criminală pentru unii, simbol al revoltei pentru alții — avea să o urmărească pentru tot restul vieții.
Presa i-a dat porecla care avea să o facă celebră în întreaga lume:
„Bandit Queen” — „Regina bandiților”.
Timp de aproape doi ani a reușit să evite capturarea.
Dar în 1983 a început să negocieze predarea.
S-a predat în fața unei mulțimi uriașe
Predarea lui Phoolan Devi nu a semănat deloc cu o arestare obișnuită.
La 12 februarie 1983, după negocieri îndelungate cu autoritățile statului Madhya Pradesh, ea s-a predat împreună cu membrii bandei sale.
Evenimentul s-a desfășurat public și a atras mii de oameni, iar presa vremii a transformat momentul într-un adevărat spectacol național.
Phoolan negociase condițiile predării. Printre preocupările sale se aflau siguranța familiei și tratamentul pe care urmau să-l primească membrii bandei.
Cu toate acestea, libertatea avea să fie foarte departe.
A rămas în închisoare aproximativ 11 ani.
De la închisoare la Parlament
În 1994, Phoolan Devi a fost eliberată după ce autoritățile din Uttar Pradesh au retras o serie de acuzații împotriva ei.
Pentru majoritatea oamenilor, aici s-ar fi putut termina povestea.
Pentru Phoolan, începea însă un capitol aproape imposibil de anticipat.
A intrat în politică.
În 1996 a candidat din partea Samajwadi Party și a fost aleasă membră a Lok Sabha, camera inferioară a Parlamentului Indiei, reprezentând circumscripția Mirzapur.
A pierdut mandatul în 1998, dar a candidat din nou și s-a întors în Parlament în 1999.
Femeia care cu numai câțiva ani înainte trăise în închisoare și fusese urmărită de poliție drept una dintre cele mai notorii bandite ale Indiei devenise acum parlamentar.
Transformarea a fost atât de spectaculoasă încât povestea ei a devenit cunoscută mult dincolo de granițele Indiei.
Nu toată lumea o vedea ca pe o eroină
Succesul ei politic nu a șters însă trecutul.
Pentru familiile victimelor de la Behmai, Phoolan Devi nu era un simbol al celor oprimați, ci femeia asociată unuia dintre cele mai grave masacre comise de bandele de dacoit din India modernă.
În același timp, susținătorii ei o priveau ca pe simbolul unei femei sărace și marginalizate care reușise să sfideze un sistem social extrem de rigid.
Această contradicție explică și de ce povestea lui Phoolan rămâne atât de controversată. Este dificil să fie redusă doar la imaginea unei victime, a unei răzbunătoare sau a unei infractoare. Viața ei conține toate aceste straturi, iar multe dintre episoade sunt disputate chiar și astăzi.
Filmul „Bandit Queen”, lansat în 1994 și regizat de Shekhar Kapur, a făcut povestea ei celebră internațional.
Phoolan însă s-a opus felului în care fusese prezentată și a contestat public mai multe scene și interpretări ale vieții sale.
Finalul a venit în fața propriei case
Pe 25 iulie 2001, Phoolan Devi era încă membră a Parlamentului.
În acea după-amiază, în timp ce se întorcea la locuința sa oficială de pe Ashoka Road din New Delhi, atacatori înarmați au deschis focul.
Phoolan Devi a fost împușcată și a murit la vârsta de 37 de ani.
Uciderea unui parlamentar în plină zi, chiar în capitala Indiei, a produs un nou șoc național.
La câteva zile după crimă, Sher Singh Rana s-a predat și a susținut că omorul fusese comis ca răzbunare pentru victimele masacrului de la Behmai. El avea să fie condamnat pentru uciderea ei ani mai târziu.
Astfel s-a încheiat violent una dintre cele mai neobișnuite vieți din istoria recentă a Indiei.
O copilă provenită dintr-o familie săracă, măritată la aproximativ 11 ani cu un bărbat de trei ori mai în vârstă, ajunsese bandită, fugară, prizonieră și apoi membră a Parlamentului.
Pentru unii, Phoolan Devi a rămas până la sfârșit „Regina bandiților”. Pentru alții, a devenit simbolul revoltei celor fără putere.
Iar pentru istorie rămâne un personaj mult mai complicat decât legenda construită în jurul numelui ei.
