Mircea Lucescu, o figură de marcă în istoria antrenoratului
Tot ceea ce rămâne de făcut acum este să o putem transmite generațiilor următoare de fotbaliști, sportivi, oameni.
Acolo unde a plecat Nea Mircea se află deja, din nefericire, o galerie impresionantă de antrenori de talie mondială, unii dintre ei fiind foști mari fotbaliști. Aș începe topul meu, dacă îi pot spune așa, cu Johan Cruyff, antrenorul olandez care a inventat „tiki-taka” și care a fost și un imens jucător, catalogat printre cei mai mari atacanți ai tuturor timpurilor.
Mai departe, mă gândesc la Sir Bobby Robson, un tehnician complet care a antrenat naționala Angliei, Barcelona, Sporting Lisabona, Fulham FC, PSV, Porto sau Newcastle. O adevărată legendă a fotbalului englez.
Mergem și mai departe cu Rinus Michels, cu siguranță ați auzit de cel care a câștigat campionatul european din 1988 cu Olanda și a inventat fotbalul total la Ajax în anii ’70. Mare antrenor!
Pe locul 4 în topul meu, asta ca să am o ordine, l-aș numi pe argentinianul Helenio Herrera, cel care a inventat celebrul „Catenaccio” și a creat marea echipă a lui Internazionale Milano. A mai antrenat la Barcelona, Atletico Madrid sau AS Roma.
Mergem și mai departe cu suedezul Sven Goran-Eriksson, care s-a stins în 2024. A fost un adevărat globetrotter care a pregătit naționale ca Anglia, Mexic, Coasta de Fildeș sau echipe de club precum Manchester City, Fiorentina, Benfica, Roma, Lazio, Sampdoria, Leicester City, IFK Göteborg. A câștigat campionate și cupe în Suedia, Portugalia și Italia.
Trecem acum la vecinii unguri și îl amintim pe Béla Guttmann, un inovator al fotbalului modern și al tacticii, care a antrenat și pe Ciocanul București, plecând apoi în Portugalia, unde este recunoscut în special pentru cele două Cupe ale Campionilor Europeni câștigate cu Benfica Lisabona în anii 1961 și 1962. A câștigat și campionatul în Portugalia, tot cu Benfica, în aceiași ani.
Următorul pe lista mea este Valeriy Lobanovskyi, ucraineanul născut la Kiev, care a antrenat echipa fanion, Dinamo Kiev, și avea să câștige de opt ori campionatul Uniunii Sovietice, de șase ori Cupa, de două ori Cupa Cupelor și o dată Supercupa Europei. A antrenat și URSS-ul timp de 6 ani.
Traversăm în America de Sud și ne oprim la Mario Zagallo, omul care a câștigat Cupa Mondială atât ca jucător, cât și ca antrenor (1970), fiind considerat unul dintre cei mai mari tehnicieni brazilieni din istorie. A câștigat ca jucător, antrenor principal sau secund, în total, nu mai puțin de 4 Cupe Mondiale.
Ultimii doi pe lista mea sunt Enzo Bearzot și Gérard Houllier. Primul a rămas selecționerul cu cele mai multe prezențe pe banca tehnică a „azzurri-lor” (104), câștigând Cupa Mondială cu Italia în 1982, după ce a învins Germania cu 3-1, după o pauză de 44 de ani. Iar al doilea, francezul Gérard Houllier, cel care a creat marele Olimpique Lyon, cu care a câștigat campionate și cupe în Hexagon, dar care a antrenat și pe Liverpool, formație cu care a reușit să câștige multiple trofee în Anglia, dar și continentale, Cupa UEFA și Supercupa Europei.
