Impactul diagnosticării cancerului asupra sănătății mintale a pacienților oncologici
Diagnosticarea cancerului are un efect profund nu doar asupra stării fizice, ci și asupra echilibrului mental al pacienților. Pe lângă examenele medicale și tratamentele necesare, mulți se confruntă cu anxietate severă, depresie, insomnie sau sentimentul pierderii controlului asupra vieții lor.
Dr. Romina Cătuți, medic specialist în psihiatrie, oferă informații despre cele mai comune tulburări psihice observate la pacienții oncologici și despre impactul emoțional al primirii unui diagnostic de cancer. De asemenea, discută despre semnalele care indică necesitatea intervenției specializate.
„Cele mai frecvente tulburări psihice întâlnite în rândul pacienților oncologici sunt tulburările de adaptare, care afectează aproximativ o treime dintre aceștia, reprezentând o reacție disproporționată la stresul provocat de boală. Tulburările depresive sunt, de asemenea, frecvente, având o incidență de două până la trei ori mai mare decât în populația generală, afectând între 15% și 25% dintre pacienți”, explică dr. Cătuți.
Tulburările anxioase, cum ar fi anxietatea generalizată și atacurile de panică, sunt la rândul lor comune. Insomnia apare frecvent, adesea fiind asociată cu depresia. De asemenea, trebuie menționate tulburările cognitive, cunoscute sub denumirea de „chemo brain”, precum și episoadele de delirium, care necesită intervenție medicală urgentă. Un alt aspect important este sindromul de demoralizare, care se manifestă printr-o pierdere a sensului și speranței, având nevoie de atenție clinică, chiar dacă nu este un diagnostic oficial.
„Comunicarea diagnosticului reprezintă un moment de șoc existențial pentru pacienți. Multe persoane descriu o stare de irealitate, urmată de anxietate intensă. Aceasta este o confruntare bruscă cu mortalitatea proprie și o schimbare a identității de „om sănătos””, afirmă dr. Cătuți.
Primele trei luni sunt cele mai critice din punct de vedere psihic, deoarece pacienții trebuie să integreze diagnosticul și să ia decizii medicale complexe, în timp ce comunică vestea celor dragi. Este esențial de subliniat că procesul nu urmează întotdeauna etapele clasice de negare, furie, negociere, depresie și acceptare, acestea putând apărea simultan sau să lipsească complet la unii pacienți.
Dr. Cătuți explică cum se poate distinge între o reacție emoțională normală și o stare care necesită ajutor specializat. „Tristețea și frica sunt reacții firești, dar intervenția devine necesară când simptomele persistă mai mult de două săptămâni, când intensitatea lor este exagerată față de situație sau când pacientul nu mai poate funcționa normal în viața de zi cu zi”, adaugă aceasta. Simptomele alarmante includ gânduri de moarte, anhedonie profundă și izolare socială.”
„Tratamentele oncologice au un impact semnificativ asupra sănătății mintale, adesea subestimat. Pacienții trebuie să fie informați despre aceste posibile efecte și să fie ghidați spre ajutor specializat. Chimioterapia poate induce oboseală cronică, deficite cognitive și stări depresive. De asemenea, corticosteroizii, utilizați frecvent, pot provoca euforie, iritabilitate și episoade depresive”, menționează dr. Cătuți.
„Există pacienți care dezvoltă atacuri de panică sau simptome de stres post-traumatic după diagnostic. Aproximativ un pacient din cinci poate experimenta simptome compatibile cu tulburarea de stres post-traumatic legată de boală, cum ar fi gânduri intruzive și coșmaruri”, adaugă dr. Cătuți.
Familia joacă un rol crucial în echilibrul emoțional al pacientului oncologic. Suportul bine structurat reduce simptomele depresive și anxioase, crescând astfel aderența la tratament. Totuși, există capcane, cum ar fi „conspirația tăcerii”, în care familia ascunde gravitatea bolii, generând o izolare emoțională profundă.
Dr. Cătuți subliniază că semnele care indică necesitatea unui sprijin psihiatric includ tristețea persistentă, pierderea interesului pentru activități importante, insomnia severă, gânduri de moarte și consumul crescut de substanțe. Orice pacient care se întreabă dacă are nevoie de ajutor psihologic ar trebui să primească cel puțin o evaluare.
„În ceea ce privește menținerea echilibrului psihic, informația joacă un rol esențial. Pacienții care înțeleg ce li se întâmplă și care colaborează activ cu medicul lor suferă mai puțin din cauza incertitudinii. De asemenea, menținerea unei rutine și a activităților care oferă sens este foarte importantă. În plus, sprijinul social adecvat și exercițiul fizic adaptat stării de sănătate au efecte benefice asupra stării mentale”, concluzionează dr. Cătuți.
