Fiicele neglijate emoțional devin femei obsedate de nouă lucruri
Neglijarea emoțională nu lasă întotdeauna cicatrici evidente. Deteriorarea nu se manifestă fizic, iar identificarea acesteia poate fi dificilă, cu atât mai mult cu cât nu știi ce să cauți. Pentru multe femei, efectele se manifestă prin obiceiuri și comportamente care se perpetuează în viața adultă. Acestea influențează modul în care se percep pe sine și relaționează cu ceilalți, iar golurile emoționale lăsate din copilărie pot avea un impact subtil asupra priorităților, convingerilor și relațiilor lor de astăzi.
Fiecare parcurs este unic, desigur, dar se observă anumite tipare în rândul femeilor care au experimentat neglijarea emoțională în copilărie. Aceste fiice devin adesea obsedate de următoarele aspecte în viața adultă:
1. Obținerea aprobării altora
Femeile care au crescut simțind că nu sunt văzute emoțional tind să considere că valoarea lor depinde de modul în care sunt percepute de ceilalți. Sentimentele, nevoile și realizările lor au fost adesea ignorate în copilărie, astfel că le este greu să își recunoască propria valoare fără confirmarea din exterior. Laudele și asigurările sunt singurele lucruri care le oferă un sentiment de siguranță. Aceste femei pot avea dificultăți în a refuza, chiar și atunci când nu pot sau nu doresc să facă ceva. Devine o obsesie să facă „lucrul corect”, chiar dacă acesta nu este de fapt ce le este potrivit. Critica minoră se simte profund personal, întărind temerile lor vechi de a nu fi suficient de bune.
2. Perfecționism
Perfecțiunea a devenit o strategie de supraviețuire pentru fiicele care nu au primit validare emoțională. A face greșeli nu era o opțiune când dragostea și atenția erau inconsistente. Fiecare dintre ele nu a fost recunoscută doar pentru cine este, astfel că singura opțiune a fost să încerce să fie excepționale. Femeile adulte din această situație își impun standarde imposibil de înalte, pe care majoritatea oamenilor nu le pot atinge. Ele tind să muncească excesiv și să încerce să finalizeze fiecare sarcină perfect, cum ar fi să revizuiască un simplu e-mail ore în șir sau să ia notițe cu atenție. Identitatea lor este legată de ceea ce fac bine, ceea ce le conduce să evite încercarea de lucruri noi din teama de a nu reuși.
3. Îngrijirea celorlalți
Pentru femeile crescute fără suport emoțional constant, prioritizarea nevoilor altora devine ceva normal. Atunci când și-au exprimat propriile emoții, acestea erau ignorate sau considerate o povară. Multe dintre ele s-au adaptat devenind extrem de atente la sentimentele altora. A avea grijă de ceilalți poate deveni o sursă principală de scop, oferindu-le atât conexiuni, cât și un sentiment de valoare în viață. Ele sunt prietena la care toată lumea apelează în momente de criză sau membrul familiei care menține totul în ordine. Bunătatea și generozitatea lor sunt autentice, dar nu își dau seama că, punându-i pe alții înaintea lor, se consumă pe sine.
4. Menținerea controlului asupra vieții lor
Pentru femeile cu nevoile emoționale neîmplinite, păstrarea controlului este echivalentă cu a avea un sentiment de siguranță. Ele au învățat că a se baza pe ceilalți este imprevizibil, iar în viața adultă, crearea unui ordini devine o modalitate de a se proteja de vulnerabilitate. Planificarea detaliată a fiecărui aspect al programului, menținerea unui buget riguros și analizarea fiecărui rezultat posibil înainte de a lua o decizie sunt fundamentele dependenței și ale pregătirii. Însă, atunci când aceste comportamente provin din anxietate, pot deveni mental epuizante.
5. Atingerea succesului
Femeile private emoțional percep succesul ca fiind mai mult decât un simplu obiectiv. Acesta devine singura dovadă indubitabilă că ele contează. Colectarea realizărilor și a recunoașterilor este un substitut pentru sprijinul necondiționat pe care l-au dorit în copilărie. Ele sunt motivate să exceleze la școală, să își construiască o carieră profesională prestigioasă și să continue să caute noi repere. De obicei, primesc laude pentru ambiția și determinarea lor, astfel că, din exterior, par a fi calme și încrezătoare. Totuși, în interior, niciodată nu este suficient, și ele doresc să atingă mereu mai mult pentru a-și asigura valoarea.
6. Evitarea respingerii sau dezamăgirii
Fiicele neglijate emoțional știu că respingerea este dureroasă, chiar dacă această experiență le este familiară. În viața adultă, ele fac tot posibilul pentru a evita să trăiască aceleași emoții din nou, chiar dacă asta înseamnă să se limiteze. Psihologul Guy Winch explică: „Cel mai mare rău pe care îl cauzează respingerea este, de obicei, autoinfligat. Chiar în momentele în care stima de sine suferă cel mai mult, ne auto-sabotăm.” Această frică pătrunde în aproape toate aspectele vieții. Conversațiile dificile sunt amânate, iar oportunitățile bune sunt ratate din cauza posibilității copleșitoare de a fi dezamăgite. Unele devin extrem de dornice să placă, în timp ce altele aleg să se distanțeze emoțional. Indiferent de abordare, neexprimarea riscurilor sănătoase le împiedică și creșterea personală.
7. Înțelegerea de sine
Femeile care au avut copilării caracterizate de neglijare emoțională sunt adesea foarte curioase să descopere cine sunt și de ce gândesc, simt și se comportă așa cum o fac. Ele cresc cu un sentiment persistent că ceva despre ele este greu de explicat, iar descoperirea acestuia devine o altă realizare. Își caută răspunsurile prin terapie, podcasturi, cărți de psihologie, jurnalizare și alte practici de mindfulness. Ele nu doresc neapărat să „se repare”; pur și simplu vor să conecteze punctele între copilăria lor și provocările cu care se confruntă ca adulți.
8. Crearea unui spațiu emoțional sigur
Siguranța nu este doar fizică pentru femeile crescute în medii de neglijare emoțională. Ele devin intenționate în a crea spații în care se simt stabile și sigure cu sentimentele lor. Deși se confruntă în continuare cu disconfort, ele se asigură că beneficiază și de încredere și sprijin. Găsirea siguranței emoționale poate implica, de asemenea, învățarea unor moduri diferite de a răspunde emoțiilor lor. În loc să respingă imediat frica și furia, așa cum au fost obișnuite, ele încep să recunoască aceste sentimente și să le interiorizeze. Confruntarea acestor emoții direct este mult mai benefică decât a le îngropa.
9. Construirea relațiilor stabile
Fiicele emoțional invizibile au adesea o dorință profundă de relații stabile. Lipsa unei reacții emoționale constante le-a lăsat cu un sentiment de incertitudine în legătură cu apropierea de ceilalți, ca și cum aceasta ar putea dispărea sau se poate schimba fără avertisment. Aceasta nu se manifestă la fel pentru toate femeile, dar poate arăta prin tipare de atașare excesivă la conexiuni sau păstrarea lor la dist
