Economia globală este afectată de războiul din Iran, avertizează experții
Războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului durează deja de o lună. În 30 de zile, conflictul a dat peste cap economia globală. Totul, de la prețurile petrolului la inflație și la zborurile cu avionul, afectează consumatorii de pretutindeni, relatează Business Insider.
Prețul barilului de petrol s-a stabilizat la peste 100 de dolari, față de 70 de dolari înainte de război. Prețurile la benzină din SUA se apropie de 4 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel de când Rusia a invadat Ucraina în 2022. În Filipine și India, consumatorii așteaptă ore întregi la coadă pentru combustibil, deoarece guvernele raționalizează rezervele în scădere. În România, motorina a depășit 10 lei pe litru. „Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă lucrurile vor continua să meargă în această direcție”, a declarat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie.
Acest șoc al ofertei de energie amenință să crească inflația. Aceasta ar putea însemna rate ale dobânzii mai mari, care pot duce la o recesiune. Unii economiști avertizează asupra unei stagflații în stilul anilor 1970, caracterizată prin prețuri ridicate, economie stagnantă și creștere a șomajului. Războiul afectează și lanțurile de aprovizionare cu mărfuri precum heliul, o componentă critică în cipurile semiconductoare, și îngrășămintele, ceea ce ar putea duce, în timp, la creșterea prețurilor la alimente.
Președintele american Donald Trump afirmă că războiul împotriva Iranului are scopul de a atenua „amenințarea iminentă” reprezentată de rachetele balistice și programul de arme nucleare ale Iranului, precum și de aliații săi din Orientul Mijlociu, cum ar fi Hezbollah și Houthi. Cu toate acestea, Iranul a demonstrat o rezistență semnificativă. Durata războiului va depinde de cât timp va putea rezista lumea la impactul economic.
Prețurile globale ale petrolului au crescut semnificativ de la începutul conflictului, în principal din cauza închiderii aproape totale a Strâmtorii Ormuz, prin care trece 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. Alte centre petroliere importante din Orientul Mijlociu, precum portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite, au suferit, de asemenea, daune. La închiderea piețelor, petrolul Brent se afla la 112,57 dolari, iar West Texas Intermediate la 99,64 dolari.
Consecințele pentru consumatori includ cheltuieli mai mari la pompă și creșterea facturilor la energie. Unele țări, precum Filipinele, au implementat măsuri pentru a atenua șocul prețurilor, cum ar fi o săptămână de lucru temporară de patru zile pentru angajații federali. Pakistanul a închis școlile timp de două săptămâni și a obligat angajații din sectorul public să lucreze de acasă. Luna aceasta, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat 400 de milioane de barili de petrol din rezerve pentru a atenua volatilitatea economică globală.
Piețele financiare au resimțit efectele conflictului. Traderii de acțiuni au observat o corecție, iar indicii majori, precum Dow Jones și Nasdaq 100, sunt acum la jumătatea drumului către o piață descendentă. Indicele S&P 500 a înregistrat a cincea săptămână de pierderi, atingând o corecție după un vârf din ianuarie de aproape 6.980. BCA Research a declarat că, dacă pierderile vor continua, ar fi o „motivație” pentru Trump să-și regândească strategia de război.
Stagflația reprezintă o preocupare majoră. Torsten Sløk, economist șef la Apollo Global Management, a avertizat asupra posibilității stagflației, determinată de politicile tarifare intermitente ale lui Trump. Ultima dată când stagflația a prins amploare, în anii 1970, a fost provocată de prețul petrolului. Aceasta a devastat economia SUA și a declanșat o presiune financiară intensă asupra consumatorilor. Stagflația este considerată cel mai rău scenariu pentru economie, deoarece este dificil de rezolvat.
Industria aeriană a resimțit imediat efectele războiului. Închiderea spațiului aerian din regiune a forțat companiile aeriene să redirecționeze sau să anuleze zborurile, lăsând turiștii izolați. Aeroportul Internațional Dubai a reluat treptat operațiunile pentru unele zboruri, dar multe aeroporturi au operațiuni limitate. Prețurile combustibilului pentru avioane au crescut, ceea ce face ca biletele de avion să fie mai scumpe. De exemplu, combustibilul pentru avioane a ajuns la o medie de 197 de dolari pe baril pe 20 martie, față de 99 de dolari la sfârșitul lunii februarie.
Alte mărfuri, precum sulful, se confruntă cu perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Sulful este esențial pentru producerea de uree, un îngrășământ utilizat pe scară largă. O treime din aprovizionarea globală cu îngrășăminte trece prin Strâmtoarea Ormuz. Dificultățile în obținerea îngrășămintelor vor duce la randamente mai mici ale culturilor și, în cele din urmă, la prețuri mai mari la alimente. Războiul afectează, de asemenea, aprovizionarea cu heliu, esențial pentru fabricarea semiconductorilor.
