Ebola necesită un răspuns rapid pentru a preveni o catastrofă
Guvernatorul militar al provinciei Ituri din Republica Democrată Congo, epicentrul actual al focarului de Ebola, a comparat lupta împotriva răspândirii virusului cu un „război” care se desfășoară fără resurse suficiente.
Johnny Luboya Nkashama a declarat pentru postul francez RFI că populația din zonele afectate se confruntă nu doar cu Ebola, ci și cu probleme legate de alimentație, supraaglomerare și alte afecțiuni medicale. „Oamenii din zonele afectate nu primesc suficientă hrană”, a afirmat el, menționând că și „alte boli” și „supraaglomerarea” complică situația.
Oficialul a solicitat un „răspuns rapid”, subliniind necesitatea consolidării capacității personalului medical și a infrastructurii sanitare, pentru a preveni ca provincia Ituri „să alunece într-o catastrofă”.
De la declararea focarului pe 15 mai, autoritățile sanitare au raportat peste 900 de cazuri suspecte de Ebola și 223 de decese suspecte. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că boala ar putea să se răspândească mai repede decât se anticipa și a declarat situația o urgență de sănătate publică de interes internațional.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, ce urmează să călătorească în Republica Democrată Congo, a menționat că epidemia evoluează mai rapid decât capacitatea de reacție actuală. „Echipele medicale încearcă să recupereze terenul pierdut”, a adăugat el.
Ebola a fost raportată și în provinciile Kivu de Nord și Kivu de Sud din RD Congo, precum și în Uganda, unde au fost confirmate șapte cazuri. Guvernatorul Ituri a subliniat că provincia are nevoie urgentă de personal medical calificat, centre de tratament securizate și resurse financiare suplimentare.
Două centre de tratament au fost deja atacate de rude furioase care încercau să recupereze trupurile unor persoane decedate, suspectate că ar fi murit de Ebola. „Resursele pe care le aveam erau deja dedicate războiului, iar acest al doilea război care a venit peste noi necesită și mai multe resurse”, a declarat Nkashama.
Contextul este complicat de instabilitatea generată de conflictele armate din provincie, care se află sub administrație militară din 2021, după înlocuirea autorităților civile cu conducerea militară pentru a combate grupările armate active, precum Allied Democratic Forces (ADF), afiliată organizației teroriste ISIS.
Organizarea intervențiilor medicale și a campaniilor de control epidemiologic este mult îngreunată de insecuritate. Recent, șeful Africa Centres for Disease Control and Prevention a avut o întâlnire cu miniștrii sănătății din RD Congo, Uganda și Sudanul de Sud pentru a coordona răspunsul regional la epidemie.
Directorul general al Africa CDC, Jean Kaseya, a anunțat un buget de 319 milioane de dolari destinat stopării epidemiei, din care până acum a fost asigurată aproximativ 10% din sumă de către țările afectate. În aceeași zi, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a promis o contribuție inițială de 5 milioane de dolari.
Kaseya a mai menționat că oameni de afaceri africani vor organiza o întâlnire pentru a strânge fonduri suplimentare, iar partenerii internaționali și-au manifestat disponibilitatea de a contribui financiar.
Mai multe țări africane sunt considerate vulnerabile la extinderea epidemiei, printre care se numără Angola, Burundi, Republica Centrafricană, Etiopia, Kenya, Rwanda, Sudanul de Sud, Tanzania și Zambia.
Acest focar este al 17-lea înregistrat în Republica Democrată Congo de la descoperirea virusului Ebola în 1976 și este doar al treilea focar mondial cauzat de rara tulpină Bundibugyo, care nu a mai fost identificată de peste un deceniu. În prezent, nu există vaccinuri sau tratamente aprobate special pentru această variantă a virusului, deși se află în dezvoltare mai multe opțiuni.
OMS a declarat recent că ar putea dura până la nouă luni până când un vaccin destinat tulpinii Bundibugyo va fi disponibil.
