Deficitul bugetar al României se reduce la 1,17% din PIB în primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB în primele patru luni din 2026, o îmbunătățire semnificativă comparativ cu 2,92% în aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că această reducere, ce depășește 32 de miliarde de lei, constituie „o corecție de amploare” și transmite un mesaj de credibilitate pentru investitori și agențiile de rating. La finalul lunii aprilie, execuția bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 23,95 miliarde de lei, comparativ cu 55,97 miliarde de lei în primele patru luni din 2025.
„La patru luni, în 2026, am reușit să scădem deficitul la 1,17%, față de 2,9% anul trecut. Deci deficitul a scăzut cu 32 de miliarde, ceea ce este o corecție semnificativă, o corecție de amploare, nu mai este o corecție de etapă”, a afirmat Nazare.
Ministrul a subliniat că evoluția deficitului bugetar confirmă o schimbare de direcție în gestionarea finanțelor publice și validează ținta anuală de deficit. „Nu putem discuta cu adevărat despre relansare economică sau despre un nou model economic dacă nu avem stabilitate fiscal-bugetară și predictibilitate. Nu putem construi o casă dacă avem temelia șubredă, nu putem vizualiza următoarele etaje pe care vrem să le construim atât timp cât fundația se clatină”, a adăugat acesta.
„Cred că în ultimul an am întărit foarte mult această fundație și am transmis un semnal foarte serios de credibilitate, ceea ce este, de fapt și de drept, fundația relansării economice”, a continuat Nazare. El a menționat că execuția bugetară în acest context politic complicat este un aspect pozitiv, care validează ținta anuală de deficit și menține o traiectorie fiscală solidă, importantă pentru agențiile de rating.
În 2024, deficitul era de 3,24% la patru luni, iar în 2025 de 2,9%, iar în 2026 a ajuns la 1,17%. Aceasta înseamnă o scădere semnificativă, de la 57 și 56 de miliarde la 23 de miliarde în 2026.
Investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului, iar aproximativ 75% din această sumă provine din fonduri europene și PNRR. Plățile pentru proiectele finanțate din aceste surse au crescut cu 5,99 miliarde de lei, adică 34,32% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Investițiile din fonduri europene rămân cel mai important sprijin pentru economie. Observăm și o schimbare în interiorul investițiilor. Practic, 75% din investiții acum sunt PNRR și fonduri europene, nu mai sunt fonduri naționale”, a explicat ministrul.
Ministerul Finanțelor a subliniat că reducerea deficitului a fost realizată fără a bloca investițiile publice, având ca obiectiv pentru 2026 reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash.
Veniturile totale au crescut la 223,83 miliarde de lei în primele patru luni din 2026, înregistrând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale au crescut cu 15,5%, iar încasările din TVA au crescut cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%.
„La o creștere de venituri de 12%, versus o scădere de cheltuieli de 3%, avem o creștere a veniturilor fiscale de 15,5%, combinată cu o creștere a TVA-ului raportat la anul trecut de aproape 22% și o creștere a contribuțiilor de 8,8%. Sunt creșteri consistente care au contat foarte mult în toată această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.
Cheltuielile totale au fost de 247,79 miliarde de lei, în scădere nominală cu 3,2% față de perioada similară din 2025. Cheltuielile de personal au fost de 54,66 miliarde de lei, cu 1,9 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 23,68 miliarde de lei, cu 3,26 miliarde de lei mai mult decât în primele patru luni din 2025, reflectând costurile deficitelor acumulate în anii anteriori și ale finanțării mai scumpe.
Ministerul Finanțelor afirmă că execuția bugetară semnalează începutul unei schimbări structurale, trecând de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul mai sustenabil, centrat pe investiții europene și disciplină fiscală.
