De ce sunt diferite datele despre inflație între INS și Eurostat
Românii se confruntă frecvent cu două cifre referitoare la inflație, una furnizată de Institutul Național de Statistică (INS) și cealaltă de Eurostat, ceea ce generează adesea confuzie. Cel mai recent exemplu a fost observat după publicarea datelor pentru aprilie 2026.
Conform INS, rata anuală a inflației a fost de 10,7%, calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC). În contrast, Eurostat a indicat că România se menține ca țară cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, raportând o rată anuală de 9,5%, bazată pe Indicelul Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP). Această discrepanță nu sugerează că una dintre instituții comite o eroare, ci are o explicație tehnică: INS și Eurostat aplică metode diferite și indicatori distincți pentru a evalua evoluția prețurilor.
Eurostat arată că România a depășit media inflației din Uniunea Europeană, de 2,4%, precum și media zonei euro, de 2,2%. Datele INS indică creșteri semnificative: mărfurile alimentare s-au scumpit cu 9,8%, cele nealimentare cu 10,2%, iar serviciile cu 13,2%.
INS utilizează IPC, în timp ce Eurostat se bazează pe IAPC. Institutul Național de Statistică calculează inflația prin IPC, un indicator destinat analizei evoluției prețurilor și pentru politici economice interne. Pe de altă parte, Eurostat folosește IAPC, un indice creat conform unor reguli comune europene, pentru a facilita compararea inflației între statele membre ale Uniunii Europene.
Conform metodologiei INS, IPC urmărește consumul rezidenților români, incluzând și cheltuielile efectuate în afara țării. IAPC, în schimb, măsoară consumul realizat pe teritoriul României, indiferent de cetățenia consumatorilor. Aceasta reprezintă o diferență semnificativă între cele două metodologii.
Uniunea Europeană necesită un indice distinct pentru a asigura comparabilitatea. Dacă fiecare țară ar utiliza o metodologie proprie, comparațiile între economii ar fi extrem de complicate. Structura consumului și clasificarea produselor variază de la o țară la alta, ceea ce face necesară utilizarea unei metodologii uniforme în întreaga Uniune Europeană. Această abordare permite compararea inflației din România cu cea din alte state, precum Germania, Franța sau Italia.
În conformitate cu explicațiile Băncii Centrale Europene, stabilitatea prețurilor în zona euro este evaluată prin IAPC, asigurând o bază comună de analiză pentru economiile europene. IAPC este, de asemenea, indicatorul urmărit de Banca Centrală Europeană și este folosit în criteriile de aderare la zona euro.
Inflația, conform Băncii Centrale Europene, reprezintă creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor. Când inflația crește, puterea de cumpărare a banilor scade, iar cu aceeași sumă se pot achiziționa mai puține produse. Inflația este măsurată prin analiza evoluției prețurilor pentru un „coș de consum” care include alimente, energie, haine, servicii, transport, telecomunicații, chirii și multe alte produse sau servicii utilizate de populație.
O explicație importantă pentru discrepanțele dintre INS și Eurostat este structura coșului de consum. INS folosește un nomenclator propriu, bazat pe consumul populației din România, cu 54 de grupe de produse alimentare, 112 grupe de produse nealimentare și 50 de categorii de servicii. În contrast, IAPC se bazează pe clasificarea europeană ECOICOP, aplicată uniform în toate statele membre pentru a asigura comparabilitatea statistică.
De asemenea, diferitele metode de stabilire a ponderilor produselor și serviciilor în calculul inflației contribuie la diferențele observate. INS utilizează date din Ancheta Bugetelor de Familie pentru a analiza cum își cheltuiesc gospodăriile veniturile. Pe de altă parte, IAPC folosește reguli armonizate europene și date din conturile naționale, conform regulamentelor Eurostat, ceea ce poate conduce la ponderi diferite în cele două calcule.
INS colectează lunar date despre prețuri din 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și aproximativ 8.000 de unități comerciale și de servicii. Statisticienii înregistrează prețurile reale plătite de consumatori, inclusiv TVA, iar datele sunt agregate pentru a calcula indicii de prețuri. INS a menționat că IPC este calculat pe baza unui indice de tip Laspeyres, o metodă comună utilizată pentru măsurarea inflației.
Diferențele dintre IPC și IAPC sunt considerate normale, având în vedere că acești indicatori sunt concepuți pentru scopuri distincte. IPC este folosit în principal pentru analiza economiei interne, politici interne, indexări și ajustări sociale, evaluarea consumului populației, în timp ce IAPC este utilizat pentru comparații europene, analiza Băncii Centrale Europene, politica monetară europeană și criteriile de aderare la zona euro.
Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, presiunile inflaționiste au crescut, iar România ar putea experimenta noi creșteri de prețuri în perioada următoare. „Presiunile inflaționiste s-au amplificat”, a subliniat acesta, aducând în discuție evoluțiile externe și măsurile fiscale interne care contribuie la menținerea inflației la un nivel ridicat. Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%.
Guvernatorul a menționat că inflația ar putea continua să crească în lunile următoare, estimând o posibilitate de atingere a unui nivel de 11%. Printre factorii care contribuie la această tendință se numără creșterea prețurilor la energie, evoluția cotațiilor petrolului, tensiunile geopolitice, majorările de taxe și accize, precum și creșterea costurilor serviciilor. Isărescu a avertizat de asemenea asupra riscurilor din economia europeană, menționând că „în Europa există risc de stagflație”, referindu-se la combinația dintre o creștere economică slabă și inflație ridicată. Totodată, el a adăugat că există șanse ca România să nu mai fie țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în viitorul apropiat, având în vedere că alte state europene se confruntă cu presiuni asupra prețurilor. BNR estimează că inflația va începe să scadă treptat din a doua parte a anului viitor, cu o prognoză de 2,9% pentru finalul anului 2027.
