Cristian Păun contestă impozitarea progresivă: „Este o iluzie populistă; taxele ar putea ajunge la 65–70%”
Profesorul de economie Cristian Păun pune în discuție ideea impozitării progresive, subliniind că implementarea acesteia nu este o soluție simplă pentru creșterea veniturilor bugetare.
Într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta”, Păun avertizează că realitatea sistemelor de impozitare din statele occidentale este mult mai complicată decât pare. El subliniază că aceste modele funcționează cu deduceri fiscale semnificative și cu structuri de taxare diferite, iar o majorare a impozitului pe venit nu garantează neapărat venituri mai mari pentru stat. „Este iluzoriu să crezi că poți aplica un impozit progresiv ridicat, fără deduceri consistente și fără reducerea altor contribuții”, afirmă el.
Profesorul adaugă că discuțiile despre impozitarea progresivă sunt adesea bazate pe comparații incomplete cu țările din Europa. „Ne uităm la Europa și vedem că, în multe state europene, există impozitare progresivă, iar noi tindem să preluăm astfel de modele fără să le analizăm suficient în contextul specific al României”, explică Păun. De exemplu, în Belgia, taxa pe muncă este foarte ridicată, putând ajunge la un total de 54% din venitul salarial. Totuși, acest sistem de impozitare este însoțit de deduceri fiscale semnificative.
Astfel, deși impozitul teoretic poate fi de 54%, structura acestuia diferă de cea din România, unde contribuția la sănătate este mai mare și impozitul pe venit este liniar, cu o cotă unică de 10%. Păun subliniază că deducerile fiscale sunt adesea omise din discuțiile publice. „Ce uităm însă să spunem atunci când discutăm despre impozitul progresiv este că în aceste state există numeroase deduceri fiscale”, explică el. Aceasta înseamnă că persoanele cu venituri mari pot ajunge să plătească o rată efectivă de impozitare de 34-36%.
Păun susține că un sistem bazat pe deduceri poate duce, în anumite cazuri, la o taxare efectivă mai mică decât cea suportată în prezent de angajații români. Astfel, printr-un sistem generos de deduceri, contribuabilii ar putea plăti mai puțin decât actuala povară fiscală din România, care se situează în jur de 43-44% din venitul salarial. Aceasta se compune din 25% contribuție la pensii, 10% contribuție la sănătate și 10% impozit pe venit.
Profesorul Păun avertizează că, în cazul introducerii unui impozit progresiv de 30% pentru veniturile mari, fără ajustarea celorlalte contribuții, ar putea rezulta o povară fiscală excesivă. „Dacă am avea 25% contribuție la pensii, 10% contribuție la sănătate și 30% impozit pe venit, am ajunge la o taxare de aproximativ 65-70% din venitul salarial, la care se adaugă și TVA-ul pentru bunuri și servicii”, explică el.
Acesta consideră că este nerealist să se aplice un astfel de sistem fără a reduce alte contribuții. „Procentele ar deveni pur și simplu prea mari. Este iluzoriu să crezi că poți aplica un impozit progresiv ridicat, fără deduceri consistente și fără reducerea altor contribuții, și să obții un sistem sustenabil”, concluzionează Păun.
De asemenea, el respinge ideea că taxarea suplimentară a veniturilor mari va aduce automat venituri mai mari la buget. „Estimarea că statul va încasa automat mai mulți bani prin aplicarea unui impozit progresiv de 30% asupra veniturilor mari este, în opinia mea, greșită. Este o abordare strict contabilă, prezentată publicului într-o manieră simplificată, fără a lua în calcul efectele economice reale”, afirmă profesorul.
Profesorul subliniază că numărul contribuabililor cu venituri foarte ridicate este relativ restrâns. „Cele mai multe venituri din România sunt venituri salariale. Aproximativ 80% dintre români trăiesc exclusiv din salariu, iar dintre aceștia foarte mulți au venituri mici sau salariul minim”, explică el. Într-un sistem progresiv, o parte dintre aceștia ar plăti un impozit mai mic decât cel actual, ceea ce ar conduce la o scădere a veniturilor pentru stat din această categorie.
Păun concluzionează că nu este fezabil să se construiască întregul sistem fiscal pe ideea că se vor taxa suplimentar 1% dintre contribuabili pentru a obține resurse suficiente pentru a susține majoritatea populației. „Este o iluzie prezentată într-o formă populistă”, conchide profesorul de economie.
