Creșterea alarmantă a insolvențelor în 2026: companiile mari se confruntă cu blocaje de plată
Insolvențele afectează din ce în ce mai mult nu doar firmele mici, ci și companiile mari, având un impact semnificativ asupra economiei. O analiză realizată de CITR arată că numărul firmelor cu active de peste 4 milioane de euro care au intrat în insolvență a crescut de aproape zece ori în primele trei luni din 2026.
În prima parte a anului, 19 companii cu active ce depășesc 4 milioane de euro au intrat în insolvență, comparativ cu doar două astfel de cazuri în aceeași perioadă a anului anterior. Aceste firme au active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii ce depășesc 448 milioane de euro. Aproape 900 de angajați sunt afectați direct de intrarea acestora în procedură.
În total, 66 de firme cu active de peste un milion de euro au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în aceleași luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 164% într-un singur an. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR, subliniază că, pentru prima dată, presiunea economică se resimte în mod clar în rândul companiilor mari, care au un impact considerabil asupra economiei. Aceasta nu se mai limitează doar la micile afaceri, vulnerabile și slab capitalizate.
„Acum vorbim despre firme cu sute de angajați, cu rulaje de zeci de milioane de euro și cu relații comerciale extinse. Când o astfel de companie se confruntă cu dificultăți, efectele nu rămân izolate. Apar întârzieri de plată, blocaje de cash-flow și o presiune suplimentară asupra partenerilor comerciali”, a declarat Cîrlănaru.
În România, au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în primul trimestru, cu o creștere de 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. Numai în luna martie, au fost înregistrate 738 de insolvențe, reprezentând aproximativ 40% din totalul trimestrului. CITR notează că accelerarea insolvențelor din ultima lună indică o continuare a creșterii presiunii financiare în economie.
Sectorul agricol se confruntă cu cea mai abruptă deteriorare, rata insolvențelor aproape dublându-se într-un singur an. Aceasta vine după problemele cauzate de seceta severă din 2024, costurile mari de finanțare și blocajele din lanțurile de aprovizionare. Majoritatea insolvențelor din rândul companiilor mari provin din industrie și producție, cu opt dintre cele 19 firme implicate activând în domenii precum panificație, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice.
Factorii care contribuie la această presiune includ costuri ridicate de producție, scăderea comenzilor externe și condiții de finanțare mai stricte. De asemenea, încetinirea economiei germane afectează companiile românești integrate în lanțurile industriale europene, în special pe cele din producție.
Ioana Arsenie, strateg financiar, a explicat că insolvențele de acum reflectă acumularea unor probleme de plată existente în economie. „Rostogolirea întârzierilor și problemelor de plată nu este o noutate, dar acum presiunea este resimțită de actorii care au susținut funcționarea economiei: companiile mari și instituțiile financiare.”
În România, creditul comercial s-a dublat în ultimul deceniu, depășind de trei ori creditul bancar, ceea ce ridică riscuri pentru companii. Arsenie a subliniat că multe firme au prioritizat creșterea vânzărilor fără instrumente adecvate de control al riscului, ceea ce le-a transformat în finanțatori fără infrastructura necesară.
În agricultură, efectele sunt deja vizibile, multe companii având datorii duble sau chiar triple față de anii anteriori. Arsenie a avertizat că numeroase firme sunt deja într-o zonă de pre-insolvență, chiar dacă acest lucru nu este încă vizibil oficial. „Există companii în situații de pre-insolvență sau insolvență nedeclarată în aproape toate sectoarele economiei”, a spus aceasta.
Pe fondul acestei presiuni financiare crescute, companiile aleg din ce în ce mai mult concordatul preventiv pentru a evita incapacitatea de plată. Această procedură permite suspendarea executărilor silite pe o perioadă de până la 12 luni, precum și suspendarea dobânzilor și penalităților aferente creanțelor.
Adrian Nica, președintele ANAF, a menționat că numărul companiilor care aleg concordatul preventiv a crescut considerabil. „Este absolut uluitor să vezi câți intră în concordat preventiv. Odată ce contribuabilul intră în concordat, iese din administrarea ANAF și decizia revine instanței”, a declarat el.
CITR susține că intervenția timpurie este esențială pentru a face distincția între restructurare și dificultate structurală. „Companiile care accesează din timp instrumente de restructurare au șanse mult mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală”, a adăugat Cîrlănaru.
În acest context, ANAF lucrează la extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor. Se preconizează că instituția va introduce creanțe deținute de Fisc față de firme aflate în insolvență pe platforma de vânzare online a bunurilor sechestrate. Aceasta ar aduce mai multă transparență în proceduri, având în vedere că creanțele de mari dimensiuni sunt adesea vândute la prețuri semnificativ reduse.
Momentan, creanțele firmelor în insolvență sunt scoase la licitație, dar procesul nu se desfășoară online. Există cazuri în care statul a reușit să valorifice creanțele la valoarea nominală, dar au fost și situații în care acestea au fost cedate cu discounturi mari. De exemplu, o creanță de 124 milioane de lei a fost vândută pentru aproximativ 63 milioane de lei, adică aproape la jumătate din valoarea nominală.
