Creierul își poate forma noi conexiuni și după 80 de ani, explică prof. dr. Vlad Ciurea ce obiceiuri mențin mintea activă
De-a lungul timpului, s-a considerat că neuronii dispar pe măsură ce îmbătrânim și că, după o anumită vârstă, creierul nu mai are capacitatea de a se adapta sau de a se regenera. Însă, cercetările recente au revoluționat această idee, introducând conceptele de neuroplasticitate și neurogeneză, care permit creierului să dezvolte noi conexiuni și chiar noi celule nervoase.
Prof. dr. Vlad Ciurea, un renumit neurochirurg din România, a subliniat, în cadrul evenimentului Brain Event, că sănătatea creierului este profund influențată de stilul de viață și de deciziile pe care le luăm zi de zi.
Mitul conform căruia neuronii nu se regenerează a fost o credință comună în medicina tradițională. De-a lungul anilor, s-a crezut că numărul neuronilor scade constant cu vârsta și că organismul nu are capacitatea de a-i înlocui. Totuși, numeroase studii recente demonstrează că anumite regiuni ale creierului își păstrează abilitatea de a genera noi celule nervoase chiar și la vârste înaintate. Profesorul Vlad Ciurea a afirmat că acest proces poate continua până la 80 de ani, poate chiar mai mult.
Această descoperire oferă speranță celor care consideră că îmbătrânirea aduce automat o pierdere ireversibilă a capacităților cognitive.
Neuroplasticitatea se referă la abilitatea creierului de a se adapta, a învăța și a forma noi conexiuni între neuroni. Atunci când învățăm ceva nou, purtăm discuții interesante, citim sau călătorim, creierul nostru este stimulat să creeze noi trasee neuronale. Această flexibilitate îi permite să compenseze pierderile asociate cu vârsta și să își mențină funcțiile pentru o perioadă mai îndelungată.
Potrivit specialistului, neurogeneza nu este rezervată exclusiv tinerilor, ci poate continua pe parcursul întregii vieți, atâta timp cât este susținută de activități adecvate.
Creierul funcționează ca o rețea complexă, formată din miliarde de neuroni care comunică constant. Atunci când este stimulat, dezvoltă noi legături și întărește conexiunile existente. Profesorul Ciurea subliniază că această capacitate nu este un privilegiu rezervat doar unor persoane selecte. Fiecare individ are posibilitatea de a-și menține sănătatea cerebrală prin activitățile și obiceiurile zilnice.
În ceea ce privește factorii care contribuie la menținerea activității creierului, specialistul a evidențiat mai multe aspecte. „Factorii care stimulează neurogeneza sunt activitatea, venirea la discuții, iubirea, aerul curat”. Mișcarea fizică este esențială, deoarece stimulează circulația sângelui și oxigenarea țesutului cerebral. Interacțiunile sociale și conversațiile contribuie la menținerea minții agere, iar emoțiile pozitive și relațiile armonioase ajută la reducerea stresului și la păstrarea echilibrului psihic. De asemenea, contactul cu natura, plimbările în aer liber și timpul petrecut în spații verzi au efecte benefice asupra sănătății creierului.
Pe de altă parte, există și obiceiuri care pot accelera degradarea cerebrală. Profesorul Ciurea a avertizat asupra diverselor aspecte care pot inhiba procesele naturale de regenerare neuronală. „Factorii de inhibare încep cu obezitatea, depresia, supărarea și stresul”. Obezitatea este asociată cu inflamația cronică și cu un risc crescut de boli cardiovasculare, care afectează indirect sănătatea creierului. Depresia și stresul prelungit pot modifica structura unor regiuni cerebrale, influențând negativ memoria, atenția și capacitatea de concentrare. De asemenea, izolarea socială, lipsa activității fizice și sedentarismul sunt frecvent corelate cu un declin cognitiv accelerat.
