Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: „Conflictul din Orientul Mijlociu aduce inflație și stagnare economică”
Războiul din Orientul Mijlociu are un impact economic global semnificativ, având repercusiuni directe asupra inflației, creșterii economice și stabilității financiare, conform declarațiilor lui Cosmin Marinescu, economist, profesor la ASE și viceguvernator al BNR.
Într-o analiză detaliată a efectelor conflictului din Golf, Marinescu subliniază că actuala criză energetică contribuie simultan la o inflație crescută și la o încetinire economică, într-un context fragil pentru România, caracterizat prin dezechilibre fiscale și instabilitate politică. „Cu sau fără un armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu generează incertitudini severe, ceea ce duce la o creștere a inflației, în paralel cu o încetinire a activității economice. Pe termen scurt, impactul asupra inflației se datorează în principal creșterii prețurilor combustibililor. Efectele pe termen lung sunt mai complicate de anticipat, depinzând atât de durata și intensitatea conflictului, cât și de modul în care aceste schimbări se reflectă în prețurile de consum”, a explicat el.
Marinescu a menționat că prețul petrolului a crescut semnificativ, iar aceste efecte sunt deja vizibile în inflație. În martie, prețul petrolului Brent a atins 103 dolari/baril, cu aproape 50% mai mult decât în primele două luni ale anului, iar în aprilie a urcat la 115 dolari/baril. Estimările pentru trimestrul al doilea indică un preț de peste 110 dolari/baril. „Prețurile de consum reacționează rapid la acest șoc, în special prin intermediul combustibililor. Cu toate acestea, costurile de producție sunt cele mai vulnerabile pe termen lung, ceea ce va continua să apese asupra prețurilor de consum. Este de așteptat ca inflația, denumită «inflația Ormuz», să crească cu 1,5 – 2 puncte procentuale până la sfârșitul anului, față de traiectoriile de inflație estimate fără acest șoc din Golf”, a precizat viceguvernatorul.
România simte deja efectele acestui nou șoc energetic. Marinescu a explicat că economia românească este afectată de majorarea prețurilor la energie și combustibili, chiar și în contextul unei cereri interne slăbite. „În România, în ciuda deficitelor cererii din economie, creșterea prețurilor la energie a dus la o inflație peste așteptări în luna martie, aproape 10%. Principala cauză este creșterea cu aproximativ 13% a prețurilor combustibililor, iar luna aprilie va aduce un nou impuls inflaționist, depășind 10%. Inflația afectează deja consumul, care a fost comprimat, iar vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,8% față de anul trecut”, a adăugat acesta.
Viceguvernatorul a subliniat că România are o dependență energetică mai mică comparativ cu alte state europene. „Dependența energetică a României este mai redusă decât a majorității țărilor europene, dar actuala situație subliniază necesitatea de a diminua și mai mult dependența de combustibilii fosili. Petrolul importat constituie doar o treime din resursele de energie primară”, a explicat el.
În acest context, BNR a decis în aprilie să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară, adoptând o strategie de tip „wait-and-see”. „Tipologia șocului, conjunctura economică și balanța riscurilor au determinat, în ședința Consiliului de administrație al BNR din luna aprilie, o reacție de tip wait-and-see, așteptată de altfel. Totuși, răspunsul BNR trebuie analizat într-un cadru mai larg. Războiul a dus la o creștere rapidă a inflației mondiale și a generat riscuri. Reacția standard a băncilor centrale a fost să evite modificarea politicii monetare. Această atitudine ar putea să se schimbe dacă se va observa o amplificare a șocului energetic și o creștere a așteptărilor inflaționiste”, a afirmat viceguvernatorul.
Acesta a subliniat că băncile centrale caută să evite reacții bruște care ar putea destabiliza economia. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, ar putea fi prematură, având în vedere posibilele efecte ale conflictului. Efectele politicii monetare, care se fac simțite cu un anumit decalaj, s-ar putea suprapune cu atenuarea presiunilor inflaționiste. Deteriorarea proiecțiilor de creștere economică ar putea deveni și mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creșteri ale dobânzii”, a avertizat acesta.
Marinescu a subliniat că noul șoc energetic afectează direct perspectivele economiei globale și ale României. „Conflictul din Golf reprezintă un factor de încetinire pentru economia globală, estimările FMI indicând o scădere cu cel puțin 0,3 puncte procentuale față de media din ultimii doi ani (3,4%). În ceea ce privește România, prognozele Băncii Mondiale și ale FMI au fost semnificativ revizuite în jos, la 0,5% și respectiv 0,7%”, a declarat el.
România continuă să fie afectată de inflație mare, deficit bugetar și costuri de finanțare ridicate. „În prezent, România se distinge printr-o inflație ridicată și o creștere economică modestă, dar și prin dezechilibre bugetare și de cont curent persistente. Aceste aspecte influențează percepția investitorilor, care consideră că România are cea mai ridicată primă de risc din regiune. În 2025, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 2,8% din PIB, aproape dublu față de acum patru ani. În bugetul pentru 2026, aceste cheltuieli sunt estimate să ajungă la 3% din PIB”, a explicat Marinescu.
Acesta a subliniat necesitatea consolidării bugetare și a implementării investițiilor strategice, evitând în același timp deteriorarea credibilității economice. „Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru a crea spațiu necesar politicii monetare, având în vedere dominanța fiscală din mixul politicilor economice din ultimii ani. În acest context fiscal-bugetar, politica monetară trebuie să evite să agraveze problemele existente prin creșterea dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
Acesta a avertizat că instabilitatea politică actuală poate afecta grav încrederea investitorilor și stabilitatea economică a României. „În mijlocul incertitudinilor globale, situația politică internă riscă să afecteze credibilitatea economică a României, diminuând încrederea investitorilor și a piețelor financiare. Criza politică perturbă coordonatele economice deja deteriorate. Necesitatea de stabilitate politică și guvernamentală este crucială în acest an, având în vedere obiectivele strategice asumate, precum consolidarea finanțelor publice și implementarea investițiilor din fonduri europene, în special din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, cum ar fi aderarea la OECD în 2026”, a concluzionat acesta.
