Christine Lagarde, șefa BCE, clarifică: „Nu sunt candidată la nimic”

Christine Lagarde, șefa BCE, clarifică: „Nu sunt candidată la nimic”

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a respins zvonurile conform cărora ar avea intenția de a se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027.

Într-un interviu acordat Euronews, Lagarde a afirmat că nu este „candidată la nimic”, dar a exprimat dorința de a vedea o Franță profund angajată în proiectul european. Aceasta a subliniat că va continua să promoveze valorile și idealurile Uniunii Europene: „Nu sunt candidată la nimic, dar îmi doresc foarte mult ca Europa să fie protejată, ca Europa să fie cadrul în care își desfășoară activitatea statele membre, inclusiv Franța.”

Lagarde a menționat că urmărește cu interes campania electorală pentru alegerile din aprilie 2027, având speranța că „rațiunea va prevala întotdeauna” și că Franța va recunoaște importanța sa ca membru-cheie al Europei, indiferent de cine va conduce țara.

„Europa este singura arenă în care statele membre, națiunile și chiar Franța pot juca cu adevărat un rol semnificativ”, a adăugat ea în discuția cu publicația The Europe Conversation. Declarațiile sale au fost făcute pe fondul evoluțiilor recente din cadrul alegerilor prezidențiale din Franța.

Marine Le Pen, lidera partidului „Raliul Național”, și-a exprimat intenția de a candida din nou în 2027, deși o curte de apel din Paris a menținut o condamnare legată de deturnarea de fonduri UE privind posturi din Parlamentul European. Chiar și în ciuda condamnărilor, i s-a permis să candideze, dar sub supraveghere, având obligația de a purta o brățară electronică. Le Pen este cunoscută pentru criticile sale la adresa instituțiilor europene și pledoariile pentru o Europă a națiunilor.

Pe de altă parte, Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de extremă stângă „Franța Neînfrântă”, a anunțat și el că va candida. Un scenariu plauzibil pentru alegerile din 2027 ar putea fi un tur doi între Mélenchon și Le Pen, ceea ce ar implica alegerea între două partide care contestă consensul pro-UE.

Deși Lagarde, care se află în fruntea BCE, este obligată să rămână neutră politic, ea a fost întrebată despre posibilele amenințări „existențiale” pe care le-ar putea reprezenta aceste alegeri pentru Franța și stabilitatea politică și economică a Europei. Aceasta a exprimat speranța că „procesul democratic va continua”, adăugând că „în politică, următoarele opt luni reprezintă o eternitate.”

Printre candidații de până acum, centriștii pro-europeni, cum ar fi Édouard Philippe și Gabriel Attal, sunt principalii contracandidați ai lui Le Pen, dar se află în spatele acesteia în sondaje.

Înainte de a ocupa funcția de președinte al BCE și de a conduce FMI, Lagarde a fost ministru de finanțe al Franței sub președinția lui Nicolas Sarkozy, devenind prima femeie care a condus o economie din G7. Aceasta a condus Franța în timpul crizei financiare din 2008.

Săptămâna trecută, Lagarde a declarat presei franceze că este necesară o voce europeană puternică în cadrul acestor alegeri decisive. De asemenea, a fost întrebată dacă ar putea părăsi BCE înainte de octombrie 2027, când îi expiră mandatul. Faza intensă a campaniei electorale va începe la începutul anului viitor.

Viitorul lui Lagarde este observat cu atenție la Bruxelles, dat fiind că numirea sa a fost parte dintr-un acord global care a adus-o și pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, creând un echilibru de putere între Franța și Germania.