CFA România: Încrederea în economie a scăzut drastic, risc de recesiune pentru țară
Asociația CFA România a anunțat o scădere semnificativă a indicatorului de Încredere Macroeconomică, care se află acum la valori minime. Această tendință a fost observată și în anii 2012, 2018 și 2020, a declarat președintele asociației, Adrian Codirlașu.
Codirlașu a subliniat că, începând cu 2024, indicatorul a prezentat valori reduse, sugerând o situație economică incertă. În acești ani, s-au înregistrat recesiuni tehnice, iar anul acesta se conturează o ușoară recesiune. „A anticipat această creștere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică și recesiunea actuală”, a explicat el, amintind că un nivel foarte scăzut a fost atins în 2012, în timpul unei crize politice, și din nou în 2018, când a fost propusă naționalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, el a menționat perioadele de valori reduse în timpul pandemiei și la începutul războiului din Ucraina.
Conform celor spuse de Codirlașu, prognoza PIB-ului sugerează o posibilă scădere, iar anul acesta ar putea aduce o recesiune. „Anticipările privind evoluția cursului de schimb s-au ajustat, având un curs anticipat de 5,35 lei/euro pentru următoarele 12 luni. Inflația este așteptată să rămână ridicată, depășind 7% pe un orizont de 12 luni”, a adăugat el.
Președintele CFA România a menționat că inflația continuă să fie o problemă structurală legată de deficitul bugetar, care este, de asemenea, ridicat. El a estimat că PIB-ul ar putea scădea între 0,5% și 1% în acest an, ceea ce indică o situație de stagflație, caracterizată prin inflație mare și scădere economică. „Politicile standard nu funcționează în această combinație, iar soluția ar fi reducerea deficitului bugetar prin diminuarea cheltuielilor”, a afirmat Codirlașu.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut cu 7,7 puncte în luna mai, atingând 30,5 puncte. Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 9,3 puncte, ajungând la 23,4 puncte, iar cel al anticipațiilor s-a redus cu 6,8 puncte, la 34 de puncte. „Pe fondul aversiunii la risc, cauzată atât de factori externi, cât și interni, încrederea în economie a scăzut semnificativ”, a explicat Codirlașu.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a crescut ușor față de exercițiul anterior, ajungând la 7,53%. Aproximativ 80% dintre participanți cred că rata inflației se va reduce în următoarele 12 luni, în timp ce 20% anticipează o creștere a acesteia. În privința cursului de schimb euro/leu, 71% dintre respondenți se așteaptă la o depreciere a leului în următoarele 12 luni.
Estimările pentru prețurile proprietăților rezidențiale arată că 53% dintre participanți prevăd o stagnare, iar 47% se așteaptă la o scădere. De asemenea, 67% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 20% le consideră corect evaluate. Deficitul bugetar prognozat pentru 2026 a scăzut la o valoare medie de 6,2% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 au fost revizuite în scădere, ajungând la -0,1%, ceea ce sugerează un risc ridicat de recesiune. Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este estimată să crească la 61% în următoarele 12 luni. În contextul situației internaționale, a fost introdusă o întrebare privind anticipațiile de evoluție a prețului petrolului Brent, iar participanții estimează un preț mediu de 99 dolari/baril.
Sondajul realizat de Asociația CFA România este efectuat lunar de peste 14 ani și are rolul de a cuantifica anticipațiile analiștilor financiari referitoare la activitatea economică din România, pe un orizont de timp de un an.
