Cele mai controversate țări de la Cupa Mondială 2026 și imnurile lor naționale
Imnurile naționale sunt printre cele mai cunoscute și interpretate texte politice la nivel mondial. Multe dintre acestea au fost create pentru a mobiliza forțele armate, a celebra victorii în război sau a unifica națiuni. În prezent, aceste melodii răsună cel mai adesea la competiții sportive. Înaintea fiecărui meci al Cupei Mondiale, imnurile evocă conflictele din trecutul țărilor.
Anul acesta, 48 de națiuni participă la faza grupelor, comparativ cu 32 în edițiile anterioare. Care dintre aceste țări vor apărea cel mai frecvent ca adversari în imnurile naționale? Pentru a descoperi acest lucru, The Economist a utilizat instrumente de inteligență artificială pentru a analiza versurile traduse ale imnurilor fiecărei țări participante.
În prima etapă, au fost clasificate „personajele negative” pe baza mențiunilor explicite referitoare la alte țări, bătălii, personalități istorice și simboluri. Imnurile fără versuri oficiale, precum cele ale Spaniei și Bosniei și Herțegovinei, au fost excluse din analiză. Potrivit rezultatelor, Spania este menționată de cele mai multe ori, apărând în trei imnuri naționale. Aceasta ar putea fi explicată de faptul că fostele colonii și teritorii ale Spaniei au avut mai multe ocazii să obțină independența prin războaie revoluționare decât cele ale Marii Britanii.
Imnul Ecuadorului face referire la un leu care „se auzea doborât, răcnind în neputință și disperare”. Olandezii, care au o istorie similară de imperii, sunt mai direcți în imnul lor: „Spaniolii te violează, Olanda mea atât de dulce”. Analiza a luat în considerare versurile complete, inclusiv cele mai puțin cunoscute, rareori cântate la meciuri. Rezultatele variază în funcție de interpretare, deoarece imnurile sunt adesea poetice și nu specifică exact pe cine doresc „să vadă mort”. Contextul istoric sugerează că alte nouă imnuri naționale fac aluzii la alte țări, inclusiv o mențiune la Marea Britanie în imnul Statelor Unite.
Referitor la tematica imnurilor, se observă că toate țările participante la Cupa Mondială, cu excepția a opt, fac referiri la violență, fie prin soldați, armuri, amenințări sau descrieri ale bătăliilor istorice. Scriitorii secolului al XIX-lea erau deosebit de atrași de subiecte violente. Analiza a arătat că imnurile adoptate mai recent sunt, în general, mai puțin agresive.
Imnul Portugaliei, creat inițial ca un cântec de protest împotriva Marii Britanii, este remarcabil de belicos. Acesta conține 11 referiri la violență la fiecare 100 de cuvinte, având o medie de aproximativ două pentru restul imnurilor din turneu. De asemenea, îndeamnă cetățenii „às armas!” (la arme) de 12 ori. Din această perspectivă, Portugalia deține imnul cel mai combativ al Cupei Mondiale.
Alte imnuri, cum ar fi cele ale Franței, Uruguayului și Tunisiei, laudă, de asemenea, martiriul și sacrificiul. Deși există și imnuri mai puțin violente, cum ar fi cel al Marii Britanii, care cere ajutorul divin pentru rege, și cel al Germaniei, care vorbește despre libertate și unitate. Imnul Japoniei își exprimă dorința ca împăratul să domnească până când pietricelele se vor transforma în bolovani acoperiți cu mușchi.
În ceea ce privește țările gazdă ale Cupei Mondiale, Statele Unite și Mexic au teme similare legate de libertate, conflict și religie. Totuși, imnul Mexicului conține de peste două ori mai multe referiri la violență, fiind scris într-o eră marcată de pierderi teritoriale și invazii. Imnul său își imaginează steagul național „îmbrăcat în valuri de sânge”. Spre deosebire de acesta, imnul Canadei nu face referire la conflicte și are un ton politicos: „cu inimile pline de bucurie te vedem răsărind”. În plus, versurile oficiale au fost actualizate în 2018 pentru a fi mai neutre din punct de vedere al genului.
Fanii fotbalului acordă rar atenție versurilor imnurilor care răsună pe stadion înainte de meciuri. Totuși, aceste melodii sunt epopei pasionale despre cucerire, eliberare, sacrificiu și crimă. Din fericire, competițiile de fotbal din această vară vor fi decise prin goluri și nu prin arme.
