Ce semnifică data de expirare a alimentelor și diferențele între etichete
Data de expirare de pe eticheta produselor alimentare este adesea interpretată greșit de consumatori, deși aceasta conține informații esențiale referitoare la siguranța și calitatea alimentelor. Specialiștii subliniază că este crucial să se facă distincția între „data limită de consum” și „data durabilității minimale”, iar o înțelegere corectă a acestor termeni poate influența modul în care alimentele sunt păstrate și consumate.
O interpretare corectă a acestor mențiuni contribuie la diminuarea risipei alimentare și la protejarea sănătății. Corina Pelin, dietetician autorizat, a discutat despre semnificația acestor indicații și despre categoriile de alimente la care se aplică fiecare dintre ele. O bună înțelegere a informațiilor de pe etichete le permite consumatorilor să facă alegeri informate și să reducă riscul unor probleme de sănătate.
Un aspect esențial este necesitatea de a avea o înțelegere clară și uniformă a termenilor de valabilitate de pe ambalajele produselor alimentare. Este important să se facă distincția între cele două tipuri de mențiuni frecvent întâlnite, deoarece acestea au semnificații diferite și implicații distincte în ceea ce privește siguranța alimentară și calitatea produselor.
Formularea „A se consuma până la data de…” se referă la termenul-limită de siguranță alimentară, adică perioada în care produsul poate fi consumat fără riscuri pentru sănătate, cu respectarea condițiilor corespunzătoare de depozitare. După expirarea acestei date, alimentul nu mai este considerat sigur, existând riscul alterării sau al dezvoltării unor microorganisme periculoase pentru sănătate. Pe de altă parte, mențiunea „A se consuma de preferință înainte de…” se referă la durabilitatea minimă a produsului, adică perioada în care acesta își menține caracteristicile de calitate în condiții optime. Această formulare nu face referire la siguranța alimentară, ci la aspecte precum gustul, textura sau valoarea nutritivă.
În funcție de cele două tipuri de etichetare, produsele alimentare sunt împărțite în două mari categorii. Prima categorie include alimentele cu grad ridicat de perisabilitate, care necesită consum rapid și condiții stricte de păstrare. Acestea includ carne proaspătă, pește, preparate din carne, lapte și produse lactate proaspete, cum ar fi iaurturile sau brânzeturile moi, ouăle și mâncărurile gătite și refrigerate. Respectarea datei-limită este crucială pentru aceste produse, deoarece depășirea termenului poate favoriza dezvoltarea unor microorganisme dăunătoare, precum Salmonella, Listeria sau Escherichia coli, care reprezintă un risc pentru sănătate.
A doua categorie cuprinde produsele cu o durată de conservare mai mare, care nu prezintă același grad de perisabilitate. Printre acestea se numără pastele făinoase, orezul, făina, fasolea uscată, semințele, conservele, biscuiții, ciocolata și alte produse uscate sau ambalate. Aceste alimente pot fi consumate și după data indicată, fără a pune în pericol siguranța consumatorului, cu condiția să fi fost depozitate corespunzător. Totuși, chiar și în cazul produselor uscate, condițiile de depozitare sunt esențiale, deoarece nerespectarea acestora poate genera riscuri specifice pentru consumatori.
