Ce indică preferința pentru ceapă asupra sănătății tale, conform cercetătorilor
Legătura dintre alimentație și sănătate este extrem de complexă, iar cercetătorii caută constant să clarifice aceste detalii. Un nou studiu internațional a identificat aspecte interesante legate de consumul de ceapă, sugerând că aprecierea acestei legume ar putea fi asociată cu un risc mai scăzut de diabet de tip 2 și hipertensiune arterială.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care iubesc gustul și mirosul cepei au un risc mai mic de a dezvolta aceste afecțiuni. Această concluzie a fost obținută printr-o abordare inovatoare în domeniul geneticii. Daniel Hwang, epidemiolog genetician de la Universitatea din Queensland, Australia, a declarat: „Cercetarea noastră arată că genele responsabile de gust și miros sunt instrumente promițătoare pentru studierea legăturilor dintre alimentație și boli și pot contribui la consolidarea dovezilor privind relația de cauzalitate în cercetarea nutrițională.”
Studiul a utilizat date de la peste 160.000 de participanți cu vârste între 37 și 73 de ani, dintr-o bază de date de sănătate din Marea Britanie. Aceasta a inclus atât informații genetice, cât și preferințele alimentare ale subiecților. Analiza a relevat sute de asocieri legate de 96 de preferințe alimentare, printre care și ceapa, usturoiul și fasolea mare.
O legătură semnificativă a fost identificată între preferința pentru ceapă și o variantă specifică a genei receptorului olfactiv OR2T6. Această asociere a fost confirmată și în rândul unui grup mai tânăr, de 25 de ani, demonstrând că varianta genetică poate indica preferința pentru ceapă în toate categoriile de vârstă. Este esențial de menționat că genele nu se schimbă în funcție de stilul de viață sau de mediu.
După stabilirea acestei corelații, echipa de cercetători a analizat datele genetice pentru a corela varianta genetică OR2T6 cu sănătatea participanților. Aceasta a dus la concluzia că un risc redus de hipertensiune și diabet de tip 2 este asociat cu preferința pentru ceapă. Această metodă, cunoscută sub numele de randomizare mendeliană, folosește variante genetice fixe pentru a evalua datele auto-raportate, care pot fi nesigure.
„Cercetarea nutrițională bazată pe randomizarea mendeliană se extinde, studiile clarificând efectele cauzale ale consumului de cafea, alcool și lapte”, a spus Hwang. Aceasta abordează complexitatea asocierilor dintre dietă și sănătate.
În ciuda progreselor realizate, studierea legăturii dintre alimente și obiceiurile alimentare prin randomizare mendeliană rămâne provocatoare, din cauza dificultăților de identificare a markerilor genetici relevanți. Cercetătorii susțin că, prin concentrarea pe genele care influențează gustul și mirosul, se pot stabili legături mai clare între preferințele alimentare și genetica umană.
Deocamdată, nu se poate stabili o relație directă de cauzalitate între preferința pentru ceapă și sănătate, iar cercetătorii subliniază necesitatea replicării acestor rezultate pe grupuri mai mari și diverse. Totuși, există un potențial deosebit pentru a explora efectele compușilor bioactivi din ceapă.
Scopul cercetătorilor este de a valida abordarea lor bazată pe gust și miros. Deși un singur aliment a fost identificat ca având o asociere puternică, acest lucru sugerează că analiza lor este robustă. Studiile viitoare ar putea contribui semnificativ la înțelegerea impactului dietelor nesănătoase, care sunt responsabile de milioane de decese premature anual.
„A stabili dacă un anumit aliment provoacă o boală sau este asociat cu aceasta reprezintă o provocare semnificativă în epidemiologia nutrițională”, a adăugat Hwang. „Am creat un cadru bazat pe genele gustului și mirosului pentru a ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care dieta contribuie la apariția bolilor cronice.”
