BNR: Programul SAFE ar putea adăuga 2,6 puncte procentuale economiei României. Când apar efectele
Programul european SAFE (Security Action for Europe) ar putea contribui la creșterea economică a României cuprinsă între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în intervalul 2026-2030, conform analizei realizate de Banca Națională a României (BNR).
BNR subliniază, totuși, că efectele economice sunt influențate de mai mulți factori incerți, cum ar fi viteza de absorbție a fondurilor, capacitatea industriei locale de a se implica în proiecte și punctualitatea în implementarea investițiilor. Scenariul luat în considerare de BNR este pur ilustrativ și se bazează pe premisa că România va absorbi integral resursele disponibile, estimate la aproape 16,7 miliarde de euro în perioada menționată.
România, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, are alocată o sumă de aproximativ 16,68 miliarde de euro, după Polonia, care beneficiază de 43,7 miliarde de euro. Aceste fonduri reprezintă circa 4,4% din PIB-ul nominal estimat pentru anul 2025. Programul apare într-un context internațional marcat de deteriorarea securității și creșterea cheltuielilor pentru apărare în statele membre NATO. La summitul de la Haga din iunie 2025, aliații au stabilit o nouă țintă pentru cheltuielile de apărare, crescând-o de la 2% la 5% din PIB până în 2035.
BNR a elaborat un scenariu tehnic cu privire la utilizarea fondurilor SAFE, având în vedere lipsa unor date oficiale despre calendarul acordării împrumuturilor. Conform acestuia, valoarea proiectelor finanțate va crește gradual: 1,5 miliarde de euro în 2026, 2,3 miliarde de euro în 2027, 3,3 miliarde de euro în 2028, 4,3 miliarde de euro în 2029 și 5,3 miliarde de euro în 2030. Aproximativ 57% din totalul alocării, adică în jur de 9,5 miliarde de euro, se va îndrepta către achizițiile Ministerului Apărării Naționale.
Din suma alocată, 4,4 miliarde de euro sunt destinate achiziției de muniție și altor cheltuieli, 2,9 miliarde de euro pentru infrastructura militară terestră, 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura militară aeriană și un miliard de euro pentru infrastructura militară maritimă. De asemenea, 2,8 miliarde de euro vor fi utilizate pentru achiziții de către Ministerul Afacerilor Interne, iar pentru infrastructura duală sunt prevăzute aproximativ 4,2 miliarde de euro, inclusiv pentru tronsoanele Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret din Autostrada Moldovei.
BNR avertizează că, deși dimensiunea programului este semnificativă, efectele asupra economiei românești nu vor fi imediate. Impactul asupra PIB-ului ar putea fi de aproximativ 0,3 puncte procentuale în 2027 și aproximativ 1 punct procentual în 2030. Banca centrală afirmă că, în prima etapă, efectele sunt reduse din cauza duratei lungi de implementare a investițiilor în industria de apărare.
Un aspect esențial este ponderea importurilor în cheltuielile cu echipamentele militare, care reprezintă aproximativ 65% din total. Dacă investițiile din cadrul programului SAFE se bazează în principal pe importuri, impactul asupra creșterii economice va fi limitat. Pe de altă parte, implicarea semnificativă a industriei locale ar putea amplifica efectul asupra PIB, crescându-l de aproape patru ori. BNR estimează că efectul total asupra creșterii economice ar putea varia între 0,7 puncte procentuale în scenariul pesimist și 2,6 puncte procentuale în scenariul optimist.
În raport se subliniază că programul SAFE poate reprezenta mai mult decât un simplu mecanism de finanțare pentru cheltuielile militare. Acesta ar putea deveni un catalizator pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție. De exemplu, aproximativ 80% din mașinile de luptă pentru infanterie ar putea fi fabricate la Petrești, iar șantierul naval din Mangalia ar putea juca un rol important în dotarea forțelor navale.
BNR avertizează, totuși, că există riscul ca producția unor componente cu valoare adăugată ridicată să fie externalizată, iar în România să fie realizate doar asamblările finale. Investițiile în infrastructura duală ar putea avea un impact economic mai puternic și mai durabil, cu un multiplicator similar celor pentru fondurile structurale și de coeziune. O creștere de 1% a investițiilor de acest tip ar putea genera un impact de aproximativ 0,5% asupra creșterii economice, adăugându-se efecte pe termen mediu.
BNR recomandă prudență, subliniind că estimările privind impactul programului SAFE sunt înconjurate de incertitudini, cum ar fi absorbția parțială a fondurilor, întârzieri în proiecte, constrângeri bugetare, dependența de importuri, dificultăți în mobilizarea capacităților locale de producție și posibile șocuri economice sau geopolitice.
În contextul unei economii care a crescut cu doar 0,7% în 2025, programul SAFE ar putea reprezenta o sursă semnificativă de investiții pentru România în anii următori. Deși deficitul bugetar s-a redus la 7,9% din PIB, țara rămâne cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Banca centrală subliniază necesitatea unor reforme suplimentare și continuarea consolidării fiscale pentru a reduce deficitul la 3% din PIB până în 2031. Rata anuală a inflației a atins 9,69% la finalul anului 2025, iar în primele luni din 2026 a depășit 10%, ajungând la 10,9% în luna mai.
