BNR elaborează un memorandum pentru recuperarea tezaurului de la Moscova
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat miercuri că instituția va înainta autorităților un memorandum privind o nouă strategie de abordare a problemei tezaurului românesc aflat la Moscova, după depășirea crizei politice.
„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente și durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituțiilor statului român și al societății civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale și la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile și legitime într-o democrație, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens și, mai ales, lipsește de constanță niște eforturi care trebuie să fie, de fapt, naționale. Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Națională a României va înainta autorităților un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova”, a declarat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema „Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – actualități și perspective”.
Guvernatorul BNR a subliniat că una dintre cele mai mari pierderi din istoria instituției este tezaurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial. „Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 și 1917 la Moscova. Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniță comună și cu care împărțeam frontul de Est. Chiar în acele condiții, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iași numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta „integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Națională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât și în timpul păstrării lor la Moscova”. După cum știți, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internațional, puterea bolșevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918”, a afirmat Isărescu.
Isărescu a explicat că dosarul tezaurului i-a fost predat în prima zi de mandat, în 1990: „Așa cum am mai menționat și cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoțită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului. În consecință, am respectat jurământul. Începând din anul 1991, Banca Națională a prezentat sistematic opiniei publice interne și externe problematica tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și sechestrat de Uniunea Sovietică.”
Guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că BNR a desfășurat un amplu efort de internaționalizare a subiectului. „Este mai mult decât evident că ceea ce lăsăm moștenire generațiilor următoare reprezintă responsabilitatea noastră, în spiritul viziunii noastre despre temeiurile trecutului în construirea viitorului. De altfel, cred că orice instituție solidă, serioasă, croită și administrată după criteriul meritocrației trebuie să facă asta.”
Isărescu a menționat adoptarea, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European, a Rezoluției referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia. Această etapă a început în noiembrie 2023, când a constatat că, în plan extern, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova era în mare parte necunoscută. BNR a trimis lucrări europarlamentarilor și s-a alăturat inițiativei lui Eugen Tomac, care a dus la adoptarea rezoluției de către Parlamentul European.
Acțiunile BNR au continuat la Washington și la Chișinău, dar și în țară, la Sibiu și Pitești, unde a fost prezentată expoziția relevantă. Specialiștii BNR s-au întâlnit cu studenți și profesori, precum și cu un public care nu avea multe informații despre problema tezaurului. De asemenea, BNR a inaugurat pe site-ul său pagina „Tezaurul Băncii Naționale a României evacuat la Moscova”, care cuprinde istoricul problemei, inclusiv restituirile parțiale, inventarul tezaurului și expoziția de la Bruxelles.
Guvernatorul a explicat că dialogul cu partea rusă este limitat, dar există unele progrese. „În pofida activității extrem de greoaie a acestei comisii, care s-a întrunit de 5 ori în 20 de ani, am înregistrat și un rezultat important, anume faptul că protocolul celei de-a patra sesiuni a reținut că „la nivelul Comisiei comune este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”. Așadar, existența obligațiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă și consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare.”
Isărescu a subliniat că Banca Națională a României propune un nou tip de instituționalizare a dialogului cu Rusia, care să țină seama de schimbările politice internaționale. A menționat, de asemenea, restituirile parțiale către România din 1935 și 1956, precum și restituirea colecției de carte veche a Colegiului Reformat Calvin din Sărospatak, în 2006. Acestea sunt exemple de precedent în acest domeniu.
