Adrian Negrescu: „Reducerea deficitului bugetar aduce beneficii României, dar trebuie să fim realiști”
Scăderea deficitului bugetar la 1,75% din PIB în primele cinci luni ale anului 2026 este un semnal pozitiv pentru România, conform consultantului economic Adrian Negrescu.
Negrescu subliniază că această realizare este un indiciu favorabil înainte de evaluările agențiilor de rating Moody’s și Fitch din luna iulie. Totuși, el a subliniat că acest rezultat nu este o soluție pentru problemele structurale ale finanțelor publice, iar menținerea disciplinei bugetare va depinde de măsurile ce vor fi adoptate în perioada următoare.
Într-o postare pe Facebook, consultantul a afirmat că reducerea deficitului bugetar poate ajuta la păstrarea ratingului de țară, mai ales într-un context marcat de incertitudini politice. „E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România”, a declarat acesta.
De asemenea, Negrescu a remarcat o creștere a investițiilor publice, care au crescut de la 40,57 miliarde de lei la 44,73 miliarde de lei, un alt semnal pozitiv pentru economie.
Cu toate acestea, consultantul economic a avertizat că execuția bugetară din primele cinci luni oferă doar o imagine temporară, iar starea finanțelor publice rămâne vulnerabilă. „Nu e însă de ajuns, altfel spus, să nu ne îmbătăm cu apă rece. 71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni, iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenți suntem de finanțările europene”, a adăugat el.
Negrescu a subliniat că următoarele luni vor fi decisive pentru a determina dacă Guvernul va putea menține tendința de reducere a deficitului și va respecta ținta bugetară de 6,2% din PIB. El a afirmat că „politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii”, explicând că peste 90% din taxele și impozitele colectate de stat sunt destinate plății pensiilor, salariilor și altor cheltuieli sociale, în timp ce restul acoperă, în principal, datoriile statului.
În această situație, statul se vede nevoit să continue să se împrumute masiv, având nevoie de echivalentul a unui miliard de euro pe săptămână pentru a acoperi cheltuielile curente.
Adrian Negrescu consideră că, pentru a evita o deteriorare a situației financiare, este esențială reducerea evaziunii fiscale, extinderea bazei de impozitare și diminuarea cheltuielilor statului. El a avertizat că, fără măsuri de consolidare fiscală, datoria publică ar putea atinge 80-90% din PIB, punând o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
„Indiferent ce promisiuni cu iz electoral fac politicienii, dacă nu vom ieși din paradigma traiului pe datorie, ne va fi tuturor mai greu în viitor – taxe și impozite mai mari, investiții în scădere, locuri de muncă tot mai puține. Avem nevoie de predictibilitate, de măsuri fundamentate economic și de profesioniști”, a concluzionat el.
