Crampele nocturne ale picioarelor apar atunci când un mușchi se contractă brusc, involuntar și dureros în timpul somnului. Cel mai frecvent este afectată gamba, dar contracția poate apărea și la nivelul tălpii sau al coapsei.

Durerea poate fi suficient de puternică pentru a trezi persoana din somn, iar mușchiul poate rămâne sensibil câteva ore după episod. În cele mai multe cazuri, crampele sunt neplăcute, dar nu periculoase. De multe ori nici nu poate fi identificată o cauză exactă, fiind implicate mai degrabă oboseala musculară și modificările semnalelor nervoase decât o simplă lipsă de minerale.

1. Persoanele în vârstă

Riscul de crampe nocturne crește odată cu înaintarea în vârstă. Mușchii își pot pierde treptat din masă și flexibilitate, iar nervii care controlează contracția musculară pot deveni mai sensibili.

Persoanele în vârstă tind, de asemenea, să se miște mai puțin, să consume uneori insuficiente lichide sau să urmeze tratamente care pot influența musculatura și echilibrul apei din organism.

Poziția piciorului în timpul somnului poate contribui și ea. Atunci când laba piciorului rămâne mult timp întinsă, cu degetele orientate în jos, mușchiul gambei se scurtează și poate deveni mai predispus la o contracție bruscă.

2. Femeile însărcinate

Crampele gambelor sunt frecvente în timpul sarcinii, mai ales în trimestrele al doilea și al treilea. Pot contribui creșterea în greutate, oboseala musculară, presiunea exercitată asupra vaselor de sânge și nervilor, precum și modificările hormonale și circulatorii.

Nu este însă corect să presupunem automat că orice crampă din sarcină este provocată de lipsa magneziului sau a calciului. Studiile privind administrarea magneziului în sarcină au oferit rezultate neuniforme, astfel că suplimentele trebuie luate numai după o discuție cu medicul care urmărește sarcina.

Mișcările ușoare, întinderea gambelor înainte de culcare și consumul adecvat de lichide pot fi utile.

3. Sportivii și persoanele foarte active

Alergătorii, cicliștii, înotătorii și persoanele care desfășoară activități repetitive sau antrenamente intense pot avea crampe din cauza suprasolicitării și a oboselii musculare.

Riscul poate crește atunci când efortul este mai intens decât nivelul obișnuit de pregătire, când nu există suficient timp pentru recuperare sau când se pierd cantități mari de lichide prin transpirație.

În astfel de situații pot apărea și dezechilibre ale electroliților, dar acestea nu reprezintă explicația tuturor crampelor. Pentru majoritatea persoanelor, oboseala neuromusculară pare să joace un rol mai important.

4. Persoanele sedentare

Nu doar efortul excesiv favorizează crampele. Și lipsa mișcării poate contribui.

Persoanele care stau multe ore pe scaun pot dezvolta rigiditate, scurtarea anumitor grupe musculare și slăbirea musculaturii picioarelor. Când corpul se relaxează noaptea, mușchii tensionați sau puțin solicitați în timpul zilei pot reacționa printr-o contracție dureroasă.

Ridicarea de la birou la intervale regulate, mersul pe jos și exercițiile ușoare pentru gambe și glezne pot ajuta.

5. Persoanele cu anumite afecțiuni

Crampele nocturne pot fi mai frecvente în asociere cu anumite probleme medicale, fără ca apariția lor să însemne automat că persoana suferă de una dintre aceste boli.

Printre afecțiunile asociate se numără:

Boala arterială periferică. Îngustarea arterelor reduce cantitatea de sânge care ajunge la musculatura picioarelor. Durerea provocată de circulația deficitară apare însă frecvent în timpul mersului și se calmează la repaus, ceea ce o poate diferenția de o crampă nocturnă obișnuită.

Diabetul. Neuropatia diabetică și problemele circulatorii pot produce durere, furnicături, amorțeală sau senzații asemănătoare crampelor.

Afecțiunile renale. Persoanele cu boală renală avansată sau aflate la dializă pot avea modificări ale lichidelor și electroliților care afectează musculatura.

Stenoza canalului lombar și compresia nervilor. Presiunea asupra nervilor poate provoca durere, amorțeală, slăbiciune sau spasme la nivelul picioarelor.

Afecțiunile hepatice severe. Ciroza a fost asociată cu o frecvență mai mare a crampelor musculare.

Bolile neurologice. Unele afecțiuni care afectează nervii și controlul muscular pot favoriza spasmele, rigiditatea și crampele.

Tulburările tiroidiene. Atât hipotiroidismul, cât și alte dezechilibre endocrine pot provoca simptome musculare, dar diagnosticul nu poate fi stabilit numai pe baza crampelor.

În cazul în care crampele sunt însoțite de amorțeală persistentă, slăbiciune, tulburări de mers sau durere care apare constant la efort, este necesară o evaluare medicală.

6. Persoanele care urmează anumite tratamente

Unele medicamente pot fi asociate cu dureri musculare sau crampe. Printre ele se pot afla anumite diuretice, medicamente bronhodilatatoare, unele tratamente pentru osteoporoză sau alte medicamente care influențează mușchii, nervii ori echilibrul lichidelor.

Statinele pot provoca la unele persoane dureri, sensibilitate sau slăbiciune musculară, dar o crampă izolată nu dovedește automat că tratamentul pentru colesterol este cauza.

Diureticele pot favoriza pierderea unor electroliți, însă efectele diferă în funcție de substanță, doză, alimentație, funcția renală și celelalte tratamente utilizate.

Medicamentele prescrise nu trebuie întrerupte din proprie inițiativă. Dacă simptomele au început după introducerea unui tratament sau după modificarea dozei, situația trebuie discutată cu medicul.

7. Persoanele deshidratate sau expuse la căldură

Deshidratarea, transpirația abundentă, febra, vărsăturile și diareea pot favoriza crampele, mai ales când sunt pierdute atât apă, cât și săruri minerale.

Sunt mai expuse persoanele care lucrează în căldură, fac sport intens sau uită să consume lichide pe parcursul zilei.

Totuși, consumul exagerat de apă nu este recomandat. Hidratarea trebuie adaptată temperaturii, nivelului de activitate, greutății corporale și eventualelor afecțiuni cardiace sau renale.

8. Persoanele cu dezechilibre importante ale electroliților

Potasiul, calciul, magneziul și sodiul participă la transmiterea impulsurilor nervoase și la contracția musculară. Scăderea severă a unuia dintre acești electroliți poate provoca spasme, slăbiciune sau crampe.

Sunt mai vulnerabile persoanele cu episoade repetate de vărsături sau diaree, boli renale, tulburări de absorbție intestinală, alimentație foarte restrictivă sau tratamente care modifică electroliții.

În cazul crampelor nocturne obișnuite, analizele sunt însă adesea normale. Din acest motiv, nu este recomandată administrarea la întâmplare de potasiu, calciu sau magneziu.

9. Persoanele cu probleme ale tălpilor sau încălțăminte nepotrivită

Piciorul plat, susținerea insuficientă a bolții plantare și încălțămintea uzată sau nepotrivită pot modifica modul în care sunt solicitate gambele și tălpile.

După o zi întreagă de mers sau stat în picioare, musculatura suprasolicitată poate deveni mai predispusă la crampe în timpul nopții.

O încălțăminte confortabilă, stabilă și potrivită activității desfășurate poate reduce oboseala musculară. Branțurile ortopedice sunt utile în anumite cazuri, dar trebuie recomandate după evaluarea piciorului.

Ce putem face în momentul unei crampe

Când apare o crampă la nivelul gambei, întinderea mușchiului este una dintre cele mai eficiente măsuri imediate.

Îndreptați genunchiul și trageți ușor laba piciorului spre corp, astfel încât degetele să se orienteze în sus. Se poate folosi și un prosop trecut în jurul tălpii.

Ridicarea în picioare și sprijinirea greutății pe membrul afectat poate ajuta. Masajul blând, mersul câțiva pași, un duș cald sau aplicarea căldurii pot relaxa musculatura. Întinderea și masarea mușchiului sunt recomandate și de NHS pentru calmarea episodului.

Medicamentele obișnuite pentru durere nu acționează suficient de repede pentru a opri crampa, dar pot reduce sensibilitatea musculară rămasă după episod.

Cum pot fi prevenite crampele nocturne

Întindeți gambele înainte de culcare

Așezați mâinile pe un perete, duceți un picior în spate și păstrați călcâiul lipit de podea. Mențineți poziția aproximativ 20–30 de secunde, fără balans, apoi schimbați piciorul.

Exercițiile trebuie efectuate lent, fără să provoace durere puternică. Rezultatele studiilor privind prevenirea crampelor prin stretching nu sunt perfecte, dar metoda este sigură pentru majoritatea oamenilor și poate fi utilă.

Consumați lichide regulat

Hidratarea este deosebit de importantă în zilele călduroase, în timpul activității fizice și după transpirație abundentă.

Nu este necesar să se consume o cantitate foarte mare de apă înainte de culcare. Este mai util ca lichidele să fie distribuite pe parcursul întregii zile.

Faceți mișcare moderată

Mersul pe jos, mobilizarea gleznelor sau câteva minute de pedalare ușoară pe o bicicletă medicinală înainte de culcare pot ajuta unele persoane.

Antrenamentele intense efectuate seara târziu pot avea efectul opus dacă mușchii sunt deja obosiți.

Evitați poziția cu degetele întinse în jos

Păturile foarte grele sau foarte strânse la capătul patului pot menține laba piciorului orientată în jos. Lăsarea unui spațiu suficient pentru mișcarea picioarelor poate reduce tensiunea asupra gambelor.

Verificați încălțămintea

Pantofii foarte uzați, instabili sau nepotriviți activității desfășurate pot suprasolicita musculatura picioarelor.

Persoanele care stau mult în picioare trebuie să aleagă încălțăminte cu susținere și amortizare adecvate.

Este recomandat magneziul?

Magneziul este promovat frecvent drept soluție pentru crampele musculare, dar dovezile științifice nu susțin utilizarea sa de rutină la toate persoanele.

O analiză Cochrane a concluzionat că suplimentele cu magneziu sunt puțin probabil să reducă semnificativ frecvența sau intensitatea crampelor idiopatice la adulții în vârstă. În cazul femeilor însărcinate, rezultatele cercetărilor sunt neconcludente.

Magneziul poate fi indicat atunci când există un deficit confirmat sau o situație medicală în care medicul îl consideră necesar. Nu trebuie administrat fără recomandare în doze mari, mai ales persoanelor cu afecțiuni renale, deoarece organismul poate elimina mai greu excesul.

Suplimentele pot provoca diaree și pot interacționa cu anumite medicamente. Nici doza de 200–400 mg prezentată frecvent online nu este potrivită automat pentru fiecare persoană.

Când trebuie consultat medicul

Este indicată o programare medicală dacă:

• crampele apar foarte frecvent și tulbură constant somnul;
• sunt foarte dureroase sau durează neobișnuit de mult;
• au început după introducerea unui medicament;
• sunt însoțite de slăbiciune, amorțeală sau pierderea masei musculare;
• apar și dureri la mers care dispar în repaus;
• există umflarea persistentă a picioarelor;
• măsurile simple nu aduc nicio ameliorare;
• persoana are diabet, boală renală, afecțiuni circulatorii sau neurologice.

Semne pentru care este necesară evaluarea rapidă

Durerea apărută împreună cu umflarea unui singur picior, roșeață și căldură locală nu trebuie considerată automat o simplă crampă. Poate indica, printre alte cauze, o tromboză venoasă.

Dacă aceste simptome sunt însoțite de dificultăți de respirație, durere în piept, amețeală severă sau tuse cu sânge, este necesar ajutor medical de urgență.

Întrebări frecvente

Crampele nocturne sunt periculoase?

În majoritatea cazurilor, nu. Ele sunt dureroase și pot afecta somnul, dar sunt benigne. Episoadele frecvente sau asociate cu alte simptome trebuie investigate.

De ce apar mai ales noaptea?

Nu există o singură explicație. Poziția piciorului, scurtarea mușchiului gambei, oboseala acumulată în timpul zilei și modificările activității nervoase din timpul somnului pot contribui.

Bananele previn crampele?

Bananele conțin potasiu și fac parte dintr-o alimentație echilibrată, dar consumul lor nu reprezintă un tratament garantat. Majoritatea crampelor nocturne nu sunt provocate de un simplu deficit de potasiu.

Ajută întinderea musculaturii?

Întinderea este foarte utilă în timpul unei crampe și poate reduce riscul episoadelor la unele persoane atunci când este practicată regulat înainte de culcare.

Sunt crampele același lucru cu sindromul picioarelor neliniștite?

Nu. O crampă produce o contracție musculară dureroasă, vizibilă sau palpabilă. Sindromul picioarelor neliniștite provoacă mai degrabă o nevoie greu de controlat de a mișca picioarele, însoțită de furnicături sau disconfort, fără contracția intensă caracteristică unei crampe.

Concluzie

Crampele nocturne sunt mai frecvente la persoanele în vârstă, în timpul sarcinii, după efort intens, în cazul sedentarismului și la persoanele cu anumite afecțiuni sau tratamente. Cu toate acestea, în numeroase cazuri nu poate fi găsită o cauză precisă.

Întinderea gambelor, mișcarea regulată, hidratarea adaptată nevoilor organismului și încălțămintea potrivită sunt primele măsuri care merită încercate.

Suplimentele cu magneziu, potasiu sau calciu nu trebuie considerate soluții universale. Atunci când crampele sunt frecvente, severe sau însoțite de umflare, amorțeală ori slăbiciune, este importantă identificarea cauzei împreună cu medicul.