Specialiștii dezvăluie cum un aliment consumat zilnic de români poate avea un indice glicemic mai mic
Pâinea a fost adesea privită cu scepticism de către cei care doresc să își monitorizeze glicemia sau care urmează o dietă cu un conținut scăzut de carbohidrați. Totuși, specialiștii subliniază că efectul pâinii asupra nivelului de zahăr din sânge nu depinde doar de tipul de făină, ci și de tehnologia utilizată în procesul de fabricație.
Potrivit brutarului artizan Bogdan Patrichi Gabriel, pâinea obținută prin fermentație lentă, respectând etapele corecte de dospire, poate avea un indice glicemic semnificativ mai redus comparativ cu variantele preparate rapid. Aceste metode nu doar că îmbunătățesc aroma și textura, ci contribuie și la valoarea nutritivă a produsului final.
Pe fondul unei creșteri a interesului pentru alimentația sănătoasă, consumatorii devin tot mai atenți la modul în care sunt fabricate produsele de panificație. Conform specialiștilor, o rețetă simplă, realizată cu răbdare și respectând timpul necesar fermentației, poate transforma o pâine obișnuită într-un aliment mai echilibrat din punct de vedere metabolic.
Bogdan Patrichi menționează că utilizarea făinii negre, împreună cu o fermentație atent controlată și un timp adecvat de dospire, poate rezulta într-o pâine cu un indice glicemic în jurul valorii de 55. Această valoare o face o alegere mai potrivită pentru persoanele care doresc să evite fluctuațiile glicemiei și să reducă consumul de carbohidrați, fără a renunța la gustul și textura unei pâini de calitate, conform DIGI24.
Fermentația lentă permite microorganismelor să descompună o parte dintre carbohidrați înainte de consum, ceea ce poate încetini absorbția glucozei în organism și poate contribui la un răspuns glicemic mai echilibrat.
Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, subliniază că glicemia măsurată pe nemâncate este un indicator esențial al stării metabolice.
Conform recomandărilor American Diabetes Association (ADA 2026):
- glicemia sub 100 mg/dL este considerată normală;
- valorile între 100 și 125 mg/dL indică prediabet;
- valorile de peste 126 mg/dL, confirmate prin teste repetate, sugerează prezența diabetului zaharat.
Pe lângă glicemia a jeun, medicii recomandă și analiza hemoglobinei glicate (HbA1c), care reflectă media glicemiilor din ultimele două-trei luni, oferind o imagine mai completă asupra controlului metabolic.
În ceea ce privește HbA1c:
- valorile între 5,7% și 6,4% sunt caracteristice prediabetului;
- rezultatele de 6,5% sau mai mari sunt asociate, în mod obișnuit, cu diagnosticul de diabet.
Nu toate alimentele afectează organismul în moduri similare. Unele eliberează glucoza treptat, în timp ce altele determină creșteri rapide ale glicemiei, urmate de scăderi bruște. Aceste variații pot provoca reapariția senzației de foame, pot reduce nivelul de energie și pot influența echilibrul hormonal.
Specialiștii subliniază că nu doar dulciurile contribuie la aceste fluctuații. Printre alimentele cu indice glicemic ridicat se numără:
- pâinea albă;
- covrigii și alte produse din făină rafinată;
- cerealele procesate pentru micul dejun;
- sucurile de fructe;
- smoothie-urile bogate în fructe;
- iaurturile cu arome și adaos de zahăr;
- băuturile pe bază de cafea de tip desert;
- diverse produse comercializate drept „fit” sau „light”, care pot conține cantități semnificative de zaharuri sau carbohidrați ușor absorbabili.
Medicii explică faptul că diferențele dintre alimente nu sunt determinate doar de ingredientele din compoziție, ci și de viteza cu care carbohidrații sunt transformați în glucoză și absorbiți în sânge. Acest proces este măsurat prin indicele glicemic, un indicator utilizat pentru a evalua efectul unui aliment asupra nivelului glicemiei.
Așadar, alegerea unei pâini preparate prin fermentație lentă, din făină integrală sau neagră și cu un timp adecvat de dospire poate reprezenta o opțiune mai echilibrată pentru cei preocupați de controlul glicemiei și de menținerea unei alimentații sănătoase, fără a renunța la unul dintre cele mai consumate alimente din dieta zilnică.
