Dușul cu apă rece în zilele caniculare: beneficii și riscuri pentru sănătate
Canicula pune o presiune considerabilă asupra organismului, care trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura și funcțiile vitale în parametrii normali.
În aceste condiții, apelul la un duș rece nu este întotdeauna cea mai sigură opțiune. Medicii atrag atenția că variațiile brusce de temperatură pot genera reacții adverse în organism și, în anumite cazuri, pot duce la complicații, în special pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare. Dr. Alexandru Covaciu, specialist în cardiologie, a oferit detalii pentru Digi24.ro despre modul în care organismul reacționează în timpul caniculei și despre măsurile care pot fi luate pentru a preveni problemele de sănătate.
Reacțiile organismului sunt variate, depinzând de starea de sănătate și de afecțiunile existente. „În timpul caniculei, organismul încearcă permanent să își mențină temperatura în limite normale. Pentru a se răcori, corpul activează două mecanisme naturale: dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii și transpirația. Prin dilatarea vaselor, o cantitate mai mare de sânge ajunge la suprafața pielii, unde căldura este eliminată mai ușor. În același timp, transpirația răcește corpul prin evaporare. La o persoană sănătoasă, aceste mecanisme funcționează eficient. Însă, ele solicită suplimentar sistemul cardiovascular”, a explicat Dr. Covaciu.
Pe măsură ce inima pompează mai mult sânge către piele, ea lucrează mai intens, chiar și în repaus. Acest proces a fost comparat cu reacția organismului într-o saună. Problemele apar atunci când temperaturile ridicate sunt însoțite de deshidratare. Pierderea lichidelor îngroașă sângele, iar frecvența cardiacă rămâne crescută pentru perioade îndelungate. Aceste modificări pot contribui la formarea cheagurilor de sânge, pot agrava inflamația din organism și cresc riscul de complicații cardiovasculare, în special pentru persoanele vârstnice sau cele cu afecțiuni cardiace.
Dușurile reci în zilele caniculare: când sunt benefice și când pot deveni periculoase
Contactul brusc al corpului cu apa rece activează reflexul de șoc termic, similar cu reacția unei persoane care sare într-o apă foarte rece. În primele 30 de secunde, organismul suferă un adevărat șoc. Receptorii pentru frig trimit semnale intense către creier, iar sistemul nervos simpatic se activează rapid. Respirația devine rapidă și haotică, vasele de sânge de la suprafața pielii se contractă, iar tensiunea arterială crește semnificativ. Potrivit studiilor, tensiunea arterială poate crește cu 30-50 mmHg în primele 30 de secunde de contact cu apa rece.
Pentru o persoană sănătoasă, cu o tensiune normală de aproximativ 120 mmHg, această creștere este, de obicei, bine tolerată. Totuși, situația devine diferită pentru cei cu hipertensiune arterială nediagnosticată. O persoană cu valori de 150-170 mmHg poate ajunge la o tensiune de peste 200 mmHg, crescând riscul unor evenimente grave, precum accidentul vascular cerebral sau infarctul. Un alt efect important este secreția masivă de adrenalină, care poate genera tulburări de ritm cardiac, unele fiind potențial letale.
Din acest motiv, dușurile foarte reci ar trebui să fie evitate de persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, inclusiv cele cu hipertensiune arterială, care au suferit un accident vascular cerebral, au aritmii sau afecțiuni ale mușchiului inimii. Este important ca și persoanele ce se consideră sănătoase, dar care nu și-au verificat niciodată tensiunea arterială sau starea inimii, să fie atente. Multe afecțiuni cardiovasculare nu prezintă simptome timp de mulți ani, iar primul semn se poate manifesta în condiții de stres pentru organism.
Reflexul de scufundare, o reacție diferită, se activează atunci când fața sau capul sunt scufundate în apă rece. Receptorii de la nivelul feței transmit semnale care încetinesc ritmul inimii și modifică respirația pentru a conserva oxigen. Totuși, atunci când reflexul de scufundare apare împreună cu șocul termic, aceste reacții pot intra în conflict: una accelerează inima, cealaltă o încetinește. La persoanele vulnerabile, această combinație poate provoca tulburări severe de ritm cardiac, iar în cazuri rare, poate duce la oprirea inimii.
Obiceiuri importante pe care trebuie să le evităm vara
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe timp de caniculă este consumul de apă doar atunci când apare senzația de sete. Aceasta este, de fapt, un semnal că organismul a început deja să se deshidrateze. De asemenea, prin transpirație, corpul pierde nu doar apă, ci și electroliți esențiali, precum sodiul și potasiul, necesari pentru funcționarea corectă a organismului. Fără o hidratare adecvată, sângele devine mai concentrat, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-l pompa. Acest lucru crește riscul dezechilibrelor electrolitice și al suprasolicitării sistemului cardiovascular în condiții de temperaturi extreme.
Se recomandă limitarea expunerii la soare în intervalul orar 11:00 – 17:00, deoarece acest interval este cel mai periculos din perspectiva căldurii. În aceste ore, riscul de insolație și deshidratare este semnificativ crescut. Specialiștii sugerează limitarea deplasărilor și evitarea expunerii prelungite la soare. Dacă ieșirea în aer liber nu poate fi amânată, este bine să se adopte măsuri de protecție, precum purtarea de haine lejere, acoperirea capului și menținerea unei hidratări constante.
Activitățile fizice sau sporturile desfășurate în aer liber în orele cele mai calde ale zilei determină creșterea rapidă a temperaturii corpului și pierderea unei cantități semnificative de lichide prin transpirație. Specialiștii recomandă ca exercițiile fizice să fie efectuate dimineața devreme sau seara, când temperaturile sunt mai scăzute.
Cafeaua și alcoolul pot agrava deshidratarea. În zilele caniculare, consumul excesiv de cafea și alcool poate accentua pierderea lichidelor, deoarece ambele substanțe contribuie la eliminarea apei din organism.
Vârstnicii, copiii și persoanele cu boli cronice necesită o atenție suplimentară în perioadele cu temperaturi ridicate. Odată cu înaintarea în vârstă, senzația de sete se reduce, iar organismul nu semnalează eficient nevoia de hidratare, ceea ce crește riscul de deshidratare. Pacienții care urmează tratamente pentru hipertensiune arterială, în special cei care iau medicamente diuretice, trebuie să fie și ei precauți. Aceste medicamente favorizează eliminarea apei din organism, iar asociate cu pierderile de lichide prin transpirație, pot agrava deshidratarea în sezonul cald.
De aceea, pacienții cu hipertensiune sau alte afecțiuni cronice ar trebui să discute cu medicul curant înainte și în timpul perioadelor caniculare. Acesta poate decide dacă este necesară ajustarea dozelor și poate oferi recomandări pentru hidratare și măsuri de protecție adecvate în sezonul cald.
