Restricțiile UE privind invertoarele chinezești pot impacta grav România și Europa de Est
Noile reglementări adoptate de Uniunea Europeană referitoare la finanțarea proiectelor ce utilizează invertoare din China ar putea avea un impact semnificativ asupra dezvoltării energiei regenerabile în România și în alte state din Europa Centrală și de Est, conform avertismentelor lansate de companii și investitori din domeniu.
O analiză realizată de Wood Mackenzie subliniază că România se află printre piețele cele mai afectate de aceste măsuri, informează Reuters. Deși Uniunea Europeană își propune să reducă dependența de China în industriile strategice, continuă să se bazeze pe lanțurile de aprovizionare chineze pentru tehnologiile esențiale în tranziția verde.
În luna mai, Comisia Europeană a decis că proiectele finanțate din fonduri europene nu vor putea utiliza invertoare din țări considerate cu risc ridicat, inclusiv China, invocând motive legate de securitate. Această decizie a stârnit îngrijorări în rândul companiilor din sector.
Invertoarele sunt componente esențiale în sistemele de energie solară, eoliană și de stocare a energiei, iar China furnizează aproximativ 70% din necesarul Europei. Pe 7 iulie, 36 de companii și investitori au adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care subliniază că aceste restricții vor afecta în mod deosebit Europa Centrală și de Est, unde investițiile în energia regenerabilă depind în mare măsură de fonduri publice.
Potrivit semnatarilor, măsura riscă „să încetinească, iar în unele piețe chiar să oprească tranziția energetică în întreaga regiune”. Aceștia atrag atenția că producția europeană de invertoare nu este suficientă pentru a înlocui rapid componentele chinezești, ceea ce va genera creșteri ale costurilor și întârzieri în derularea proiectelor.
De asemenea, absența unor reglementări clare privind aplicarea interdicției a dus deja la amânarea deciziilor de finanțare. Wood Mackenzie estimează că, între 2026 și 2030, restricțiile europene vor determina aproximativ 14% dintre proiectele solare și 12% dintre cele de stocare a energiei din Europa să caute furnizori alternativi pentru invertoarele chinezești.
România, Cehia și Grecia sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile la aceste efecte. În locul interdicției, reprezentanții din industrie propun ca Uniunea Europeană să implementeze reguli care să limiteze accesul producătorilor străini la invertoarele deja instalate în rețelele europene. Aceste echipamente pot fi accesate de la distanță de către producători pentru actualizări software, ceea ce a generat îngrijorări legate de securitate.
Cu toate acestea, o parte dintre oficialii europeni consideră că această soluție nu ar oferi suficiente garanții împotriva eventualelor interferențe externe.
