Economia României a stagnat în T1 2026, avertizează Adrian Negrescu despre criza investițiilor
Economia României a înregistrat stagnare în primul trimestru din 2026 comparativ cu ultimele luni ale anului anterior, iar față de aceeași perioadă din 2025 a scăzut cu 1,2%, conform datelor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Adrian Negrescu, analist economic, a declarat pentru Digi24.ro că economia se află într-o „epocă de gheață” în ceea ce privește investițiile, dar că rezultatul este, paradoxal, mai bun decât s-a anticipat. INS a raportat că Produsul Intern Brut (PIB) a rămas constant, în termeni reali, față de trimestrul IV din 2025. Comparativ cu T1 din anul precedent, PIB-ul a scăzut cu 1,2% pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier. De asemenea, INS a menționat că dinamica PIB-ului și a valorii adăugate brute au rămas neschimbate față de estimările anterioare din luna iunie.
Negrescu a subliniat că economia resimte impactul creșterii taxelor, inflației și incertitudinii din mediul de afaceri: „Economia românească se află în epoca de gheață, în momentul de față, din punct de vedere investițional. Este un «Ice Age» economic pe care îl parcurgem și care este cauzat de creșterea taxelor, de inflația record din ultimul an și de scăderea apetitului investitorilor pentru deschiderea de noi business-uri”, a afirmat el.
Cu toate acestea, analistul consideră că stagnarea economică din primul trimestru reprezintă o veste bună: „Stagnarea economică din primul trimestru este, în mod paradoxal, o veste bună, în condițiile în care toate estimările inițiale anunțau o scădere economică semnificativă, mai ales că, din punct de vedere conjunctural, primul trimestru este cel în care activitatea economică este cea mai scăzută de peste an.” El a subliniat că, deși există o scădere față de anul trecut, economia a reușit să se mențină pe linia de plutire, în ciuda unor condiții dificile.
Sectorul construcțiilor a avut o contribuție pozitivă la evoluția economică, cu o creștere de 0,4%, în timp ce industria, comerțul, transporturile și sectorul IT au avut contribuții negative. Potrivit lui Negrescu, această evoluție se datorează atât investițiilor publice, cât și revenirii pieței imobiliare: „Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă, practic, că în acest moment construcțiile, mai ales cele edilitare, cele care au legătură cu planurile de infrastructură ale statului român, se află pe un trend ascendent.”
Cu toate acestea, INS a arătat că cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației au avut o contribuție negativă la evoluția economiei (-1,2%). În contrast, consumul administrației publice a fost revizuit în creștere, iar contribuția investițiilor, măsurată prin formarea brută de capital fix, a fost ajustată în scădere, de la 0,9% la 0,4%.
Negrescu a prezis că economia nu va reveni pe o traiectorie de creștere în perioada imediat următoare: „Mă aștept ca economia să continue această perioadă de îngheț investițional și în următoarele luni.” El a mai menționat că trimestrele doi și trei vor fi, de asemenea, caracterizate de stagnare economică, iar o posibilă creștere minoră ar putea apărea în trimestrul IV din 2026, influențată de inflație și de reconfigurarea mediului investițional.
În ceea ce privește piața muncii, analistul a avertizat că disponibilizările din sectorul privat vor continua: „Avem deja peste 50.000 de oameni din sectorul privat care au rămas fără un loc de muncă în acest an, iar restructurările probabil vor continua.” El a subliniat că întreprinderile mici și mijlocii sunt cele mai afectate de condițiile fiscale și scăderea vânzărilor.
Negrescu a mai adăugat că se așteaptă ca scăderea consumului să continue și că economia se va recalibra în funcție de noua realitate investițională: „Noi am avut un consum stimulat de împrumuturi, de datorii, de alocări financiare electorale în ultimii trei ani, care au dus acest motor al economiei la un nivel mult prea ridicat.”
