8 motive pentru care copiii din anii ’80 și ’90 sunt adulții cei mai rezistenți mental astăzi
Generațiile Millennials și Gen X au fiecare propria formă de reziliență. Gen X a crescut cu o mentalitate de tip „faceți-o singuri”, în timp ce Millennials, care s-au născut și au fost crescuți în anii ’90, sunt provocatori. Totuși, ambele generații nu se tem să conteste normele părinților lor, adoptând o abordare mai progresivă și comunală.
Există numeroase motive pentru care copiii crescuți în anii ’80 și ’90 sunt acum adulți mai puternici mental, dar modul în care aceste motive se manifestă este foarte diferit.
1. Au fost nevoiți să se adapteze la tehnologie. Fiecare generație a trebuit să se acomodeze cu tehnologia și internetul la un anumit moment al vieții lor. Millennials și Gen X au avut adesea această provocare mai devreme, în perioada în care își dezvoltau abilitățile de adulți. Ei au devenit puntea între generațiile mai tinere, care au crescut aproape exclusiv cu aceste dispozitive, și cele mai în vârstă, care au avut o întreagă viață tânără înainte de apariția lor. Aceasta a dus la o capacitate crescută de adaptabilitate și ingeniozitate, chiar dacă s-au aflat între două generații aflate în competiție.
2. Au avut mai multă libertate în copilărie. Copiii de astăzi nu au parte de aceeași libertate care contribuie la dezvoltarea rezilienței și independenței, fiind supravegheați excesiv. Spre deosebire de copiii de astăzi, care au un timp liber structurat din cauza îngrijorărilor părinților legate de siguranță, copiii din anii ’80 și ’90 au fost printre ultimele generații care au avut timp pentru ei înșiși, ceea ce le-a stimulat auto-relierea și abilitățile de gândire critică.
3. Au avut mai puține stimulări. Plictiseala este esențială pentru copii, contribuind la dezvoltarea trăsăturilor fundamentale, de la stima de sine la creativitate. Spre deosebire de generațiile mai tinere, care au avut acces constant la stimulare prin dispozitive și TV, copiii din anii ’80 și ’90 au fost nevoiți să își umple timpul liber fără ajutorul ecranelor. Aceasta le-a permis să facă față provocărilor și să iasă din zona de confort, fără a avea opțiunea de a se refugia în activități vizuale.
4. Au învățat să aștepte. Fie că era vorba de a aștepta emisiunea TV preferată sau de a economisi pentru un joc dorit, copiii din această perioadă au învățat să gestioneze disconfortul. Deși la momentul respectiv putea părea frustrant, aceste momente de așteptare le-au cultivat răbdarea și abilitatea de a face față dificultăților.
5. Au avut program flexibil. Deși societatea și părinții aveau așteptări cu privire la viitorul lor, mulți dintre cei crescuți în anii ’80 și ’90 aveau un program liber. Aceștia își alegeau sporturile și activitățile extracurriculare, având astfel responsabilitatea de a-și gestiona timpul liber. Spre deosebire de generațiile mai tinere, care riscă să se confrunte cu burnout din cauza programelor supravegheate, aceștia au învățat să își dezvolte reziliența și responsabilitatea.
6. Au respectat obligațiile de acasă. Deși copiii de astăzi primesc adesea o alocație pentru treburile casnice, generațiile mai vechi au învățat ce înseamnă să ai responsabilități majore în gospodărie. Multe dintre aceste generații au babysittat frații și au desfășurat diverse activități casnice, ceea ce le-a întărit mentalitatea de tip „faceți-o singuri”.
7. Nu au avut distrageri digitale constante. Chiar dacă tehnologia avansa, copiii din anii ’80 și ’90 aveau mult mai puține distrageri digitale comparativ cu generațiile mai tinere. Aceștia nu se confruntau cu probleme de atenție cauzate de stimularea constantă și, în schimb, își umpleau timpul citind cărți și gestionând plictiseala fără a căuta o evadare.
8. Au avut voie să greșească. În timp ce copiii de astăzi își văd greșelile expuse pe rețelele sociale sau sunt imediat corectați de părinți, generațiile mai vechi au avut mai mult spațiu pentru a se confrunta cu dificultățile. Datorită timpului petrecut singuri, căderile și greșelile erau experiențe normale în viața lor, ceea ce le-a permis să se dezvolte și să își accepte eșecurile.
