Veniturile fermierilor ar putea crește cu 9% până în 2035, dar există riscuri pentru producție și prețuri
Se estimează că veniturile fermierilor la nivel global vor înregistra o creștere de aproximativ 9% până în anul 2035, ca urmare a avansului în productivitate și a cererii crescânde de alimente.
Cu toate acestea, această prognoză optimistă este împovărată de mai multe riscuri, inclusiv conflicte geopolitice, volatilitate pe piețe și costuri mari pentru energie și îngrășăminte. Aceste aspecte ar putea influența negativ producția agricolă, ar putea spori prețurile alimentelor și ar putea afecta securitatea alimentară, conform unui raport recent al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul intitulat „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035” preconizează o creștere globală de aproximativ 14% în producția de produse agricole și pescărești, în timp ce cererea pentru acestea ar putea avansa cu 13%.
Majorarea cererii va fi determinată în principal de creșterea populației și a veniturilor în economiile emergente. Totuși, acest ritm va fi mai lent comparativ cu cel din ultimul deceniu, din cauza încetinirii economiei Chinei și a stagnării sau scăderii populației în anumite țări dezvoltate.
FAO și OCDE estimează că 80% din creșterea producției agricole până în 2035 va proveni din îmbunătățirea randamentelor și din inovațiile tehnologice, în timp ce o parte minoră va fi generată de extinderea terenurilor cultivate și de creșterea efectivelor de animale. Venitul agricol brut mediu pe lucrător este așteptat să crească cu aproximativ 9% la nivel global, dar disparitățile dintre statele bogate și cele sărace vor rămâne substanțiale.
În economiile dezvoltate, productivitatea agricolă depășește deja 21.000 de dolari pe lucrător și este prevăzută să continue să crească în următorul deceniu. În contrast, în Africa Subsahariană și Asia de Sud, veniturile unui lucrător agricol sunt de aproximativ 930 de dolari pe an, iar până în 2035, acestea ar putea ajunge la doar 1.100 de dolari.
Raportul indică o probabilitate de 25% ca veniturile fermierilor să fie în 2035 cu cel puțin 12% mai mici decât estimările actuale. În statele cu venituri reduse, declinul ar putea depăși chiar 20%.
Agricultura globală este extrem de vulnerabilă la șocurile externe, conform raportului. Un scenariu în care economia mondială se află într-o stagnare, iar costurile cu energia și îngrășămintele rămân ridicate ar putea reduce producția agricolă, mai ales în țările cu venituri mici. Utilizarea mai redusă a îngrășămintelor ar putea afecta producția de cereale, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor și la accentuarea insecurității alimentare.
Piețele agricole sunt acum mai expuse la șocuri simultane generate de conflicte geopolitice, fenomene meteorologice extreme și perturbări ale comerțului internațional. În aceste condiții, gospodăriile din țările sărace ar putea fi nevoite să reducă consumul de alimente sau să opteze pentru produse mai ieftine și mai puțin nutritive, în timp ce gospodăriile din economiile dezvoltate vor reuși, în general, să își mențină nivelul de consum.
Conform raportului, sute de milioane de persoane vor continua să se confrunte cu insecuritate alimentară până în 2035, în ciuda creșterii producției agricole la nivel mondial. Aportul caloric mediu global este estimat să crească cu circa 6% până în 2035, însă acest avans va fi inegal între regiuni.
Țările cu venituri medii vor continua să diversifice alimentația și să consume mai multe produse de origine animală, pește și alimente procesate, odată cu îmbunătățirea nivelului de trai. Cererea globală pentru produsele de origine animală va continua să crească, deși într-un ritm mai lent decât în ultimul deceniu. Cererea pentru carne de pasăre va înregistra cea mai mare creștere dintre toate tipurile de carne, în timp ce consumul de carne de vită va avansa mai moderat. În sectorul lactatelor, creșterea cererii va fi sprijinită, în principal, de țările din Asia de Sud, cum ar fi India și Pakistan.
Raportul menționează că Asia de Sud și Asia de Sud-Est vor contribui cu aproape 40% la creșterea consumului alimentar global până în 2035, ca urmare a creșterii populației, urbanizării și îmbunătățirii nivelului de trai. În schimb, în țările cu venituri reduse, în special în Africa Subsahariană, creșterea consumului de alimente va rămâne insuficientă pentru a elimina foametea și malnutriția.
În ciuda riscurilor, FAO și OCDE estimează că prețurile internaționale reale ale produselor agricole vor rămâne, în general, la niveluri similare cu cele actuale sau chiar ușor sub acestea în următorul deceniu, datorită creșterii productivității, îmbunătățirii tehnologiilor agricole și eficientizării lanțurilor de aprovizionare. Totuși, autorii raportului subliniază că nu se pot exclude perioade de volatilitate. Șocurile geopolitice, condițiile meteorologice extreme și eventualele restricții comerciale pot genera creșteri bruște ale prețurilor, similare celor observate în ultimii ani.
FAO și OCDE prognozează că emisiile directe de gaze cu efect de seră din agricultură vor crește cu 6,5% până în 2035. Aproximativ 77% din această creștere va proveni din sectorul zootehnic, iar restul de 23% va fi generat de utilizarea îngrășămintelor sintetice și de alte activități agricole. Totuși, ritmul de creștere al emisiilor va fi mai mic decât cel al producției agricole, ceea ce sugerează o eficientizare a agriculturii din perspectiva emisiilor de carbon.
Investițiile în tehnologie, digitalizare, sisteme de irigații și metode de producție mai eficiente se dovedesc esențiale pentru creșterea productivității și pentru limitarea impactului asupra mediului. Până în 2035, se estimează că 22% din totalul caloriilor consumate la nivel mondial vor traversa cel puțin o frontieră internațională înainte de a ajunge la consumatori, evidențiind importanța comerțului internațional în asigurarea securității alimentare.
Exporturile agricole vor continua să se concentreze în câteva regiuni ale lumii, iar multe țări din Asia și Africa de Nord vor depinde în continuare semnificativ de importuri pentru a-și satisface necesitățile alimentare. În acest context, cele două organizații avertizează că măsurile protecționiste și restricțiile comerciale pot accentua volatilitatea prețurilor și pot afecta accesibilitatea alimentelor, în special în țările dependente de importuri. Investițiile în infrastructură, cercetare și inovare, alături de menținerea unui comerț agricol deschis și predictibil, vor fi esențiale pentru asigurarea securității alimentare și protejarea veniturilor fermierilor în următorul deceniu.
