Economiștii avertizează: datoria publică a României ar putea atinge 90% din PIB înainte de 2036
Datoria publică a României este prognozată să crească treptat în următorii ani, ajungând de la 61,6% din PIB în 2026 la aproximativ 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene.
Analiștii economici subliniază că acest prag ar putea fi atins mai devreme, în cazul în care România nu reușește să controleze deficitul bugetar. Adrian Negrescu, analist economic, a declarat că, dacă țara continuă să se împrumute cu un miliard de euro pe săptămână, termenul de 2036 ar putea fi devansat. „Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de față cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe și impozite mai mari pentru noi și copiii noștri”, a afirmat Negrescu pentru News.ro.
Aurelian Dochia, economist, a adăugat că, atâta timp cât România va continua să se confrunte cu probleme legate de deficitul bugetar, este greu de imaginat o reducere a datoriei publice. „Traiectoria aceasta este inevitabilă. Nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”, a spus Dochia. El a menționat că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul curent este sub amenințare, având în vedere instabilitatea politică și dificultățile implementării programului de corecție a deficitului bugetar propus de premierul Ilie Bolojan.
Adrian Negrescu a subliniat și riscurile generate de împrumuturi. „România crește pe datorie în momentul acesta. Din taxele și impozitele pe care statul le adună de la populație și de la companii, peste 90% din acești bani se duc pe cheltuielile sociale, adică pensii, salarii și alte cheltuieli de acest tip, iar restul de 10% se duc pe dobânzile pe care statul le plătește la datoria publică”, a precizat el. Aceasta înseamnă că statul va fi nevoit să se împrumute din ce în ce mai mult, aproximativ un miliard de euro pe săptămână, ceea ce se traduce în aproape 50 de miliarde de euro pe an, pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Negrescu a propus câteva soluții pentru a ieși din această situație. „În primul rând, trebuie să reduci cheltuielile publice și să vezi de unde poți tăia pentru a micșora în acest fel și nivelul de împrumuturi. Doi, este necesar să reduci evaziunea fiscală, în așa fel încât să aduni mai mulți bani la buget din taxe și impozite. În al treilea rând, trebuie să extinzi baza de impozitare, ceea ce nu o poți face decât prin măsuri de stimulare economică, să dai încredere investitorului să creeze locuri de muncă, să creeze lanțuri de business, plusvaloare în economie”, a afirmat el.
Aurelian Dochia a menționat că dobânzile la credite reprezintă 3% din PIB și continuă să crească. „Dobânzile la credite sunt deja 3% din PIB și iarăși nu fac decât să crească. Am avea poate o speranță să se îmbunătățească ratingul pe care îl avem și să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă”, a spus Dochia. Conform acestuia, este puțin probabil ca deficitele să scadă semnificativ în anii următori, iar piața financiară va deveni tot mai dificilă, ceea ce va pune presiune pe dobânzi.
Conform Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană, datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, comparativ cu 54,8% în 2024 și 59,3% în 2025. Aceasta va continua să crească, atingând 63,4% din PIB în 2027 și 90% din PIB în 2036. Creșterea datoriei în ultimii ani se datorează unui deficit primar ridicat și majorării plăților de dobânzi.
Riscurile legate de sustenabilitatea datoriei publice sunt considerate ridicate pe termen mediu, iar datorită deficitelor care persistă, datoria este proiectată să crească rapid, atingând aproximativ 90% din PIB în 2036.
Datele oficiale arată că, după primele patru luni din 2026, deficitul bugetar s-a redus la mai mult de jumătate comparativ cu anul precedent, iar investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34%, menținându-se ca principal sprijin pentru economie. Ministerul Finanțelor a anunțat că, pentru 2026, obiectivul este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash. De asemenea, execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 a arătat un deficit semnificativ diminuat, de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.
În februarie, datoria administrației publice era de 1.132 miliarde lei, față de 1.126 miliarde lei în ianuarie, ceea ce însemna 59,3% din PIB, comparativ cu 58,9% în luna anterioară.
