Raport BCE: Progrese reduse ale României în drumul spre adoptarea euro din cauza inflației și a deficitului
Banca Centrală Europeană (BCE) a subliniat că România a realizat progrese limitate în procesul de adoptare a monedei euro, în contextul unei inflații ridicate și a unui deficit bugetar care depășește limitele europene.
Conform Raportului de convergență 2026, care examinează starea țărilor din Uniunea Europeană ce nu fac parte din zona euro, România, alături de Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, a înregistrat progrese restrânse în direcția convergenței economice cu zona euro. Raportul, care se publică la fiecare doi ani, evaluează realizările acestor state în vederea adoptării euro, constatând că, deși aceste țări au demonstrat o anumită reziliență economică în fața șocurilor externe, se confruntă cu obstacole considerabile.
În ceea ce privește inflația, tendințele sunt mixte, iar situația fiscală s-a deteriorat în majoritatea țărilor analizate. BCE a indicat că legislația din toate cele cinci națiuni nu este complet aliniată cu cerințele necesare pentru adoptarea euro.
Un factor semnificativ care îngreunează procesul de convergență este impactul economic al evenimentelor externe, cum ar fi războiul din Ucraina, tensiunile comerciale la nivel global și conflictul din Orientul Mijlociu. Deși activitatea economică a rezistat în fața acestor provocări, ritmul de creștere variază de la o țară la alta. BCE estimează că perspectivele economice rămân influențate de tensiunile geopolitice crescânde.
Războiul din Orientul Mijlociu a amplificat volatilitatea piețelor de energie și a crescut costurile, generând incertitudini legate de viitorul economic. Aceste evoluții au avut deja un impact semnificativ asupra inflației și încrederii economice, ceea ce ar putea afecta creșterea economică pe termen lung. Deși expunerile directe ale economiilor la șocurile energetice s-au diminuat în timp, efectele economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea și durata acestor șocuri.
În ceea ce privește criteriile de stabilitate a prețurilor, trei dintre cele cinci țări analizate au avut o rată medie anuală a inflației care a depășit referința de 2,7%. România a avut o inflație semnificativ mai mare, în timp ce Ungaria și Polonia s-au aflat în aceeași situație, dar într-o măsură mai mică. Cehia și Suedia au reușit să mențină inflația sub valoarea de referință.
De la Raportul de convergență din 2024, deficitul bugetar s-a agravat în majoritatea țărilor, iar datoria publică ca procent din PIB a crescut semnificativ în unele cazuri. În 2025, deficitul bugetar a depășit 3% din PIB în Ungaria, Polonia și România. Deși ponderea datoriei publice brute în PIB a fost sub 60% în majoritatea țărilor, se preconizează că în 2026 aceasta va depăși această limită în Polonia și România.
România se află sub incidența unei proceduri de deficit excesiv din 2020, cu termenul-limită pentru remediere prelungit până în 2030. Ungaria și Polonia au fost incluse recent în această procedură, având deficite de 4,7% și, respectiv, 7,3% din PIB în 2023, cu termene de corectare stabilite pentru 2026 și 2028.
Referitor la criteriul cursului de schimb, nicio monedă din cele analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), iar fluctuațiile față de euro au fost considerabile în ultimii ani. În ceea ce privește ratele dobânzilor pe termen lung, România, Polonia și Ungaria au avut rate medii pe 12 luni care au depășit referința de 5,1%. Rata medie a dobânzii a fost de 6,7% în România și Ungaria, iar în Polonia de 5,4%.
Calitatea instituțiilor joacă un rol esențial în asigurarea sustenabilității procesului de convergență. Consolidarea instituțiilor și a guvernanței ar putea aduce beneficii economice importante, în special pentru Ungaria și România. Cu excepția Suediei, indicatorii internaționali sugerează că țările analizate au încă mult de recuperat în ceea ce privește calitatea instituțiilor și guvernanța.
BCE a concluzionat că niciuna dintre cele cinci țări nu este complet conformă cu cerințele legislative necesare pentru adoptarea euro. Raportul de convergență analizează periodic starea de convergență economică și juridică a statelor membre ale UE care beneficiază de derogări, evaluând atât progresul în direcția convergenței economice, cât și al compatibilității legislației naționale cu cadrul juridic al Uniunii Europene.
