Vicepreședintele ANRMPSG: „România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE”
România se pregătește să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar această realizare implică obligații semnificative legate de stocarea geologică a dioxidului de carbon și de investițiile necesare pentru a respecta obiectivele climatice, a declarat Ionuț-Sorin Banciu, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), la Future Energy Europe Summit (FEES).
Banciu a subliniat că, deși Uniunea Europeană pare să încetinească ritmul tranziției către o economie „verde”, țintele climatice rămân în continuare în vigoare. Recent, s-a aprobat o țintă ambițioasă pentru 2040, ceea ce demonstrează angajamentul Europei față de decarbonizare și energie regenerabilă. România beneficiază de un mix energetic echilibrat și a adoptat la cel mai înalt nivel politic o tranziție bazată pe gaz. Astfel, țara noastră va intra pe piața Uniunii cu resursele sale, având certitudinea că va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din regiune; însă acest lucru vine cu responsabilități considerabile.
Vicepreședintele ANRMPSG a explicat că țintele pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon sunt corelate cu producția de petrol și gaze din perioada 2022-2023. „Discutând despre această țintă de stocare geologică a dioxidului de carbon, mecanismul prin care s-au atribuit ținte a fost legat de producția de petrol și gaze din 2022-2023. Și aici am fost într-o situație, să spunem, puțin dedicată, în sensul că România, având a doua cea mai mare producție de petrol și gaze în această perioadă, țintele de stocare au venit pe măsură și nu sunt niște ținte atribuite României, ci companiilor de petrol și gaze”, a afirmat Banciu.
ANRMPSG lucrează în prezent la două ordonanțe de urgență și așteaptă formarea unui Guvern cu puteri depline pentru a putea avansa discuțiile. „Așteptăm și noi, ca mulți alții, un Guvern stabil, cu puteri depline, pentru a putea continua discuțiile care au început. Nu s-au finalizat încă unele decizii dificile de luat, pentru că, dincolo de țintele foarte mari, care presupun investiții foarte mari, sancțiunile ar trebui să fie proporționale, disuasive, așa cum spune Regulamentul. Și aici interpretarea este diferită, depinde de ce actori întrebați”, a menționat acesta, adăugând că deja există acte normative privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și că mai multe proiecte beneficiază de sprijin din partea Comisiei Europene.
Banciu a subliniat că România are în plan proiecte care vizează evaluarea potențialului de stocare geologică a dioxidului de carbon. În prima etapă, vor fi utilizate zăcăminte epuizate aflate pe uscat. „Avem un prim proiect care a primit finanțare de la Fondul de Inovare, un alt proiect care a primit această etichetă STEP de la Comisia Europeană și niște inițiative ale unor companii care își doresc să exploreze subsolul pentru a evidenția și a clarifica potențialul real de stocare geologică a dioxidului de carbon. Simplu spus, vom folosi zăcăminte epuizate din onshore în primă fază, dar ne gândim și la offshore sau acvifere saline pentru a putea stoca dioxid de carbon”, a declarat vicepreședintele ANRMPSG, menționând că astfel de inițiative sunt deja implementate în țări precum Norvegia, Danemarca, Marea Britanie și Țările de Jos.
