Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază continuă până la sfârșitul anului

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază continuă până la sfârșitul anului

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost extinsă până la finalul anului 2026, conform unei legi adoptate recent de Camera Deputaților. Acest proiect a trecut cu 292 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere.

Măsura se aplică pentru 17 produse alimentare considerate esențiale și era prevăzută să expire la sfârșitul lunii iunie. Autoritățile argumentează că prelungirea este necesară pentru a menține echilibrul pe piața agroalimentară și pentru a proteja consumatorii în contextul inflației ridicate. Expunerea de motive asociată proiectului menționează că măsura va ajuta la reducerea consecințelor negative cauzate de actuala situație economică, precum menținerea viabilității fermelor și a procesatorilor români.

Printre produsele pentru care se aplică plafonarea adaosului comercial se numără: pâine albă simplă (300–500 g), lapte de consum (1 litru, 1,5% grăsime, fără UHT), brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, maximum 200 g), smântână, făină albă de grâu „000”, mălai, ouă de găină calibrul M, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, ulei de floarea-soarelui, cartofi proaspeți albi, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, zahăr alb tos, unt și magiun.

Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă inițial în 2023, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației și a prețurilor alimentelor. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a afirmat că măsura trebuie menținută atâta timp cât inflația continuă să afecteze bugetele familiilor. Acesta a declarat: „Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. UDMR a susținut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflația ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menținută.”

În ciuda intențiilor, comercianții și producătorii au criticat în mod repetat această măsură, susținând că ea generează distorsiuni pe piață și pune presiune asupra producătorilor. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a declarat la Digi24 că plafonarea a dus la creșteri de prețuri pentru alte produse neincluse în listă, cum ar fi detergenții și produsele de uz casnic. „Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed”, a adăugat acesta.

Ionuț Lupu, un reprezentant al fermierilor, a subliniat că presiunea generată de plafonare afectează întregul lanț economic, impactul final ajungând să se resimtă asupra fermierilor. „Fermierul este cel mai dezavantajat în această filieră și este cel care va încasa șocul acestei reglementări”, a afirmat el. De asemenea, a menționat că unii producători vând laptele sub costul de producție, indicând că „laptele este luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru, în condițiile în care costul de producție pentru un litru de lapte depășește 2,3–2,4 lei.”